Se afișează postările cu eticheta Me and my life. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Me and my life. Afișați toate postările

sâmbătă, 2 octombrie 2010

Living in a crystal ball

Sa vezi viitorul intr-un glob de cristal. Poate pentru unii este o prostie, o inventie a babelor cu mainile zbarcite care nu mai au bani si se bazeaza pe prostia oamenilor sa castige si ele un banut. Pentru altii poate fi o arta adevarata, un lucru in care sa cread cu toata fiinta lor. Si se prea poate sa se si intample ceea ce acea 'baba zbarcita' spune. Sa traiesti cu gandul ca intr-o zi iti vei gasi printul cu ochi verzi. Sa crezi ca vei avea o aventura de o noapte fara ca aceasta sa fie descoperita. Sa iti descoperi destinul. Sa indeplinesti o profetie. Toate acestea pot fi consecinte alea vietii intr-un glob de cristal.

Sa visezi cum un sarpe iti iese in cale si a doua zi sa iti intalnesti cel mai mare dusman. Sa ai cel mai mare cosmar si sa nu poti sa te trezesti. Sa te prefaci ca ghicesti si tu intr-un glob de cristal de pe strada, poate intr-un felinar aprins sau intr-un stalp. Sa te gandesti apoi la ghinionul si blestemele pe care acel glob 'inventat' ti le-a adus. Sa traiesti cu aceasta indoiala, daca ai puteri de ghicire a viitorului sau daca acea joaca a fost un blestem ce te bantuie peste tot. Da, pentru multi, acest glob de cristal este o joaca. O joaca neinsemnata, o joaca de copii care nu gandesc prea mult. Oare e atat de inocenta aceatsa joaca?

Un glob transparent, cu un aspect luxos, care poate atrage multe priviri, un glob perfect rotund sau gruntuos. Dar poate ca deja v-am plictisit cu aberatiile mele despre globurile de cristal. Va voi povesti putin si despre mirosul lemnului vechi, umed, plin de magie, mirosul filelor de carte dintr-o librarie antica, cu secrete cat cuprinde, sunetele stranii si infricosatoare dintr-o mansarda aproape bantuita, gustul aerului prafuit, parchetul dintr-o casa de la munte care trosneste la fiecare pas al fantomelor, lumina difuza, infundata, care patrunde printr-o gaura din ferestruica cea intunecata, umbrele care aproape te ating cand te invaluiesc sau soaptele care parca te indeamna sa te afunzi mai mult in acest secret.

Apa rece dintr-o piscina, noaptea, te poate trezi la realitate. Dar te poate afunda intr-un vis care sa te inece. Si din care sa nu ai scapare. O vraja care te trage in jos, adanc si mai adanc... Dar... poate ca asta a fost profetia ta. Si tu ai indeplinit-o...

vineri, 17 septembrie 2010

The new guy.

Si uite aici simt eu ca ma relaxez dupa o zi de scoala... nu foarte placuta. Da, a inceput scoala. Liceul, mai exact. Si da, am cunoscut noii profesori, dar si noii colegi. De ce o sa scriu acest post sictirit? Pentru ca am invatat de la cei mai buni cum se face. Incitarea cu care au inceput multi o noua perioada s-a risipit curand. Adica de indata ce au dat primul test, au dat de primul profesor de care sunt scarbiti, de prima materie care nu le-a trezit nici macar o mica dorinta de a invata ceva din ea sau de indata ce au descoperit ca noii lor colegi, colegii perfecti in mintea unora (mai ales in mintea celora care au stat 4 ani cu niste colegi antipatici, pe care aveai tot dreptul sa ii detesti) sunt la fel cum sunt toti. Fiindca da, este foarte greu sa te integrezi intr-un grup cu care nu ai tangente. Nici macar una mica.

Poate ca multi s-au plictisit deja de spusele mele. Poate ca unii s-au regasit in paragraful de mai sus. Insa, pentru toti cei care au citit pana acum macar un post din blogul meu (indiferent daca am fost colegi, suntem colegi, ne-am vazut o data in viata, am vorbit de doua ori pe mess sau nu v-am vazut/vorbit/cunoscut) ii rog sa citeasca mai intai ACEST POST.



Continuand, vreau sa spun ca mi-am depasit faza de madification. Dar trebuie sa spun si ca ma excita rahatul. Sa ma afund in rahat pana la mijloc, sa mi se intinda pe piept sau chiar sa mi-l intind eu, cu degetelul meu propriu si privat. Desigur, proaspat scos dintr-o gaura incalzita de bop, noul personaj al blogului meu. bop se scrie cu litera mica, spre deosebire de alte nume. bop e special. bop e unic. bop nu poate fi descris. bop... incalzeste gauri. Continuand cu fanteziile mele despre cacat, in care unii se regasesc (poate chiar prea multi), se numeste COPROPHILIA. We all love it. Right, Alina? Tu ai fost cea care m-a initiat in tainele si artele secrete ale ungerii cu cacat. Si da, dupa ne-am bagat impreuna pana la fund. Tu mai mult decat mine, fiindca bop poate afla de prostia pe care ai comis-o. Bad girl.

As spune ca vreau sa termin postul cat mai repede. Presat de anumite chestiuni. Legate de viata mea. Dar e prea amuzant sa ''iti bati joc de oameni cu stil si cunostinte'' (asta fiind tema dezbaterilor de la Cosbuc). Asadar, sperand ca voi reveni cu un post mai... normal si nu in doua parti - partea de Betty Boop si partea de Evil Rain Man. Ma bucur asadar ca v-am prezentat noul personaj al lumii blogului meu, bop (care poate fi egalat si cu d.op).

Nota: Citind comentarii de la posturile din urma, mai ales de la cel citat, mi s-a facut un dor straniu de Animus. Nu imi mai spune nimeni sa ma duc sa ''plang in intuneric'' sau ca ''mi-o da elegant si tangibil peste botic''. Miss u too, honey.

Nota2: Inca vreau sa fac franceza.

sâmbătă, 7 august 2010

Es asi, asi es!

Si da, am innebunit. Oficial. Dupa ce mi-am adus aminte de copilarie si ce ascultam eu cand eram mic [nu nu nu =))], au inceput sa ma apuce pandaliile si acum ascult chestiile de acum 10 ani. Ooo.. da. E atat de amuzant sa vezi ca inca mai stii versurile si sa iti amintesti cum stateai pe un covor cu ochii fixati pe un televizor vreo ora pe zi... [Tin sa mentionez ca acel covor era al Ancai si prin aceasta cale ii zic La multi ani de Teodora, fiindca 1. nu stiu prefixul de Anglia si 2. nu raspunzi pe mess... aici stiu sigur ca vei vedea]. Acum mi-am dat eu seama de unde am invatat acel sparc de spaniola. Of, doamne si era totul atat de amuzant, dramatic, paruieli, batai peste batai, il calca cu masina pe unul si apoi el isi pierde memoria si sta cu memoria pierduta luni de zile si apoi in concert ii canta o melodie si lui ii vajaiesc amintirile prin cap si vine pe scena si o tavaleste pe-acolo, ca de, si-a amintit. Da... ce vremuri. Bine ca au trecut. Totusi, erau atat de haioase. Si cred ca si Anx va rade cand va citi asta.

Felixul este aglomerat, plictisitor si... plin de cocalari, pitipoance... etc. Nu e deloc ca in Turcia, unde era imposibil sa nu vezi o fata placuta. Imposibil. Aici... mai greu. Mult mai greu. Adica... aproape deloc. Dar imi umplu zilele cu video call-uri... (nu ca as avea video-phone-hubba-hubba [de fapt, am...], dar lapul este foarte functional]. Mai rad de mine, mai ma uit pe geam sa vad oamenii cum trec nepasatori pe strada, ma mai uit la doua video-uri in 2 timpi si 3 miscari, mai citesc niste bloguri, mai caut bloguri (si, intr-un mod mirific de surprinzator, si gasesc), ma mai gandesc ca jumatate din blogroll-ul meu nu a mai scris de... 3 luni (adica da, Dina, Alexandra, Miruna, etc.). E atat de amuzant sa asculti chestiile alea. Innebunesc de-a dreptul.

Es tan sencillo que no se como explicar
Nuestro amor
Nuestro dulce amor

Y no se cuanto tiempo dure el amor
Pero hoy no hay nada mejor

Todo fue como en un sueno
En nuestro amor todo va sucediendo

Y es asi
Asi es
Y no hay nada que hacerle

Y es asi
Asi es
Es asi como sucede
Este amor
Y no hay nada que hacerle


Si fac pe mine, dar continui sa scriu, fiindca nu am chef sa pun laptopul laoparte si sa imi misc piciorusele pana in baie. Si am un prosop in cap, desi mi s-a uscat parul, dar mi-e lene sa-l dau jos. Si vreau sa merg in tabara cu trenul, chit ca trebuie sa car bagajele (supraincarcate, ca de obicei, fiindca nu pot sa imi iau doar 4 tricouri pentru 6 seri) de la Brasov pana la Zarnesti. Si vreau sa ajung mai repede in Bucuresti, fiindca vreau sa mai cunosc boboci pe 13 august. Si vreau sa facem toti un blog pentru Cosbuc, fiindca mi se pare ceva interesant si sigur am avea ce sa scriem acolo. Si ma dor degetele ca scriu prea repede si prea mult si nu imi iau timpul de gandit inainte de scris, asa ca scriu mult, prost si repede. Si da, stiu ca am facut vreo 20 de mii de greseli in ultimele 5 propozitii, dar acesta este un post de fun, fiindca aveam nevoie de un post de fun, nu de un post serios, cu GreenPeace & stuff. Si ma bucur ca acuma blogspot e oficial mai bun decat wordpress (inainte wordpress se mai ridica putin prin faptul ca avea stats, dar acuma are si blogspot si asta il face foarte foarte cool). Si e foarte cald si am auzit ca au fost trei explozii solare si de-asta e atat de cald si ma gandeam la Numere Fatale, ca asta s-a intamplat si acolo si poate vine 2012 in 2010 si asta ar fi foarte tragic. Si am folosit prea multe 'si'-uri in acest paragraf, dar chiar nu imi pasa fiindca azi e ziua mea de nepasare (tineti minte, pe 7 august al fiecarui an) (bine, nu ca ar fi numai una :D). Si chiar ma doare intr-o gaura foarte adanca daca se trezeste acum din somn Animus sa imi spuna ca demonstrez in posturile mele propozitia "greu e sa fii prost". De fapt, nu vreau sa ma doara acolo, ca daca doare... chiar doare. Si nici in cot, fiindca cotul meu e sensibil si deja a suferit foarte multe. Si nici in firul de par care sta sa cada, fiindca chiar daca am atins acel prag al nebuniei in care am inceput sa vorbesc cu parul meu si amenintandu-l tot nu l-as rani in vreun fel, fiindca este o parte din mine. Deci nici in acel fir de par nu as vrea sa ma doara. M-am decis. Sa ma doara in tocul usii de la pensiunea vecina (de fapt, nu de la pensiunea vecina, ca de acolo imi iau eu netul)... de la hotelul... Intercontinental. Casa mea nu e aproape de el, Cosbucul nici atat, asa ca poate sa cada linistit. Si asta imi aduce aminte de 11 septembrie 2001 si despre cum vreau sa scriu eu un post in acea data, comemorand toate alea, fiindca am niste poze (sau aveam) foaaarte cule.

Si acuma m-am decis. Vezica mea nu mai poate indura mult, asa ca voi incheia acest post de fun aici. Sau voi mai scrie un paragraf despre cum imi place mie sa mananc sticks-uri la ora 12 noaptea si sa dau mesaje. Si de ce mananc acele sticks-uri? Fiindca degetele mele sunt prea slabite si au nevoie de forte noi ca sa gtexteze ceva... Acuma serios, vezica mea e pe punctul de a exploda, asa ca zic buh-bye (cu copyright de la cineva, dar nu stiu sigur de la cine, asa ca zic doar cu copyright).

P.S. Si fotografia e de pe polyvore, dar nu ma intrebati cum am ajuns acolo. E doar de pe polyvore. Aaa, polyvore nu era site-ul cu pantofi? Whatever...
P.S.2 Versurile nu au fost alese de mine. E a treia optiune cu o melodie, data de google la sugestii. You chose it, hun :)).

luni, 2 august 2010

I am sooo back!

Merhaba!! I am back. I am back! I am baa-aa-aaack!! Da, m-am intors dupa fix 15 zile de absenta in Bucuresti. A fost o vacanta placuta, deoarece turcii sunt mereu placuti, relaxanta, dar poate interminabila. Am inceput cu ghinion inca din prima zi, cand ne-am “blocat” in Bulgaria din cauza unei 'defectiuni tehnice'. Adica am pus benzina in loc de motorina si a trebuit sa impingem masina pana la o rampa unde sa scoatem 40l de amestec cu un tub de plastic. Sa sugem la ala sa vina lichidu' inapoi. Super zi. Si dupa asta, am vazut 4 berze intr-un cuib, prima oara anu' asta. Da, normal ca ai mei trebuiau sa faca 'speculatii'. “Suntem noi trei si poate isi gaseste si Mihai o turcoaica.” Yay, cum sa nu. In Bodrum mi-am gasit de lucru si asa a aparut o surpriza, pe care usor-usor o va descoperi toaaaata lumea. Nu dezvalui nimic! Ma rog, un ghinion nu era de ajuns, asa ca atunci cand am ajuns la hotel nu ne-au cazat imediat, ci dupa 3 ore. Inca din prima zi am avut de-a face cu netu', dar fiindca WiFi-ul era jalnic, nu puteam sa intru pe blog/youtube(era interzis) si nici pe mail (mergea greu).
Fara photoshop.

Cocktail-uri, distractie, soare, arsuri, piscina, ayran, valuri, spectacole, mancare (cat cuprinde), Frukto (care imi aminteste de Frigusor), sex (on the beach), party-uri in fiecare seara, strippere si multa bere. Astea sunt cuvintele care descriu perfect vacanta mea in Turcia. In jur foarte multi englezi blonzi (fara exceptie). Atat tipe, cat si tipi se perindau prin hotel in fiecare zi, dar din moment ce majoritatea erau turci, niciun contact nu se putea stabili. Evet. Totusi, m-am imprietenit cu niste englezi, dar prima intrebare a tipului a fost una atat de normala... “What conditioner do you use?”. Supeer. Am descoperit savoarea laptucilor, care au gust de iarba. Am avut si Mtv, unde m-am uitat la Jersey Shore, ABDC si Jessica-rahat in germana, dar si la A Double Shot at Love, with Ikki sisters. Doamne, chestia aia ma face sa rad numai cand vad emblema cu doua shot-uri de tequila. E dementiala. Mortala.

Se pare ca turcoiacele au o abilitate innascuta de a da din limba/buze. De ce? Pai nu numai in Romania exista tipe care sa linga senzual o inghetata sau sa isi plimbe limba peste dinti seducator (adica ceva in genul “te vreau, dar eu sunt curva, asa ca mai saliveaza putin si apoi vorbim de pat”... ce sa le faci, turcoaice). Si sunt ataaaat de multe. Ma rog, erau.

Muzica a fost de doua feluri. Muzica de club, majoritatea romaneasca (Iiiiiiiiiiiiiiinnnnnnnnaaaaa, cu figura corespunzatoare si alte chestii care se numesc cantareti) si muzica de calitate, live, care era absolut dementiala. La petrecerile pe ponton sau la barurile intime puteai asculta Sway, They Long To Be, Susanna si multe alte hituri perfecte pentru o seara pe un ponton, la lumina lunii. Luna, spre fericirea mea, a fost plina intr-o seara si eu mi-am scos aparatul de la praf pentru un sir de poze.

A whole new world
A new fantastic point of view
No one to tell us no
Or where to go
Or say we're only dreaming


Singura chestie importanta de la masa este sosul de iaurt cu usturoi. Nu, nu se numea “yogurt with garlic” ci “garlicky yogurt”. Prima oara cand am vazut-o am bufnit in rasete atat de puternice... Reclama pentru iaurt: “Garlicky yogurt... Yum Yum!”

Stiu ca toata lumea e plecata zilele astea si... oricum, eu stau doar o zi in Bucuresti, fiindca ma imbarc pentru o noua calatorie, de aceasta data in tara. Desi vreau sa merg si in aceasta mica vacanta, astept cu nerabdare ceva de 7*. Ce putea sa fie oare de 7*? Numai tabara lui Raaadu! Dar mai e muuult pana atunci.

De la 46 de grade, m-am intors in Bucurestiul plin de praf, cocalari, pokemoni si alte resturi de oameni. Si nu, nu exista nici o parte buna (decat cea cu “pamantul neaos strabun”) asa ca va las, chiar daca incheierea e trista si brusca.

P.S. Am vazut ca sunt 3 persoane care vor sa ard in focurile iadului. Da, si eu va multumesc ca ma iubiti! Tesekkurler! Cпасибa! Thank You! Si eu va iubesc la nebunie! [No me puedo controlar!]

XOXO.

miercuri, 30 iunie 2010

Cold Hands and a Heart of Stone

Nu este vina mea. Chiar nu e vina mea ca scriu pe un blog care nu e privat si voi cititi. V-ati luat la cearta. Ba "cine e aleasa", ba "da-ne initiala", ba "ai unele parti scrise bine, dar restul afirmatiilor se bat cap in cap". Da, va zic cine este. Dar mai intai, trebuie sa va chinuiti si voi putin.

Vorba lui Ozzy. Blogul meu a devenit un forum. Acuma ar trebui sa incep sa ma plang de cat de greu este sa va tin interesati si cat de greu imi este sa moderez comentariile pe care nu le moderez? Nu, va spun ca daca voi considerati ca sunt insensibil, ar trebui sa va puneti pe votat. Maine se inchide votarea si, ca veni vorba de maine, tot atunci se vor afisa rezultatele repartizarii. Poate pe seara, ca nu cred ca sunt ei atat de rapizi... Si desigur, puteti sa comentati aici, pe forumul national, unde ati intrat.

V-ati mai calmat? Va simtiti mai bine? Ei bine, eu nu. A trebuit sa stau in casa (nu ca as fi putut iesi, dar...) plictisindu-ma de moarte. "Orice rezultat e mai bun decat o lunga asteptare." Decat sa vad ca am intrat la Viaceslav Harnaj, mai bine astept. Desi pare imposibil... Maine vom afla unde ne vom petrece urmatorii 4 ani. Nu o sa intru in sentimentalisme sau chestii "ar fi trebuit sa punem toti material rulant pe primul loc, ca sa mai ramanem impreuna inca 4 ani". Nu. Ne vom vedea peste 5 ani, ne vom imbratisa atunci si dupa, din nou, un pa-pa pentru inca 15 ani?

Fiindca am vazut ca blogul e frecventat de foarte multa lumea, lansez si aici invitatia pentru intalnirea bobocilor. Deci, cine e la Cosbuc sau va fi, contact me!

Revenind la tema, ma gandesc la toti cei care nu sunt in Bucuresti pe 1, toti cei care sunt in varful muntelui si nu au semnal sau internet. Eu unul nu as putea sa plec si sa nu fiu acasa cand se afiseaza rezultatele. Sa nu vad cu ochii mei ce scrie in dreptul numelui meu. Groaznic, mi se pare tortura curata. Mai rau decat asteptarea de nici o luna... Ma gandesc numai ca dupa ce aflam in sfarsit unde am intrat, ne vom bucura si noi de vacanta... Dar gata! Deja aberez si nu am spus ce trebuia sa spun. "Indiciul", adica ceea ce cautati voi, numele si initiala si tot ce mai vreti, se afla in primul meu post. In seria de atribute. Inca nu pot sa cred ca era ceva la mintea cocosului si voi nu l-ati vazut. Era sub nasul vostru.

Imi cer acum scuze oficial pentru spiritele incinse si pentru mirosul de creier prajit... V-ati stors din toate storcaturile si nu ati putut sa va dati seama de un lucru banal. Ma rog... voi reveni curand.

vineri, 25 iunie 2010

Review Session (IV)

B.O.B., cel care s-a lansat cu "Nothin' On You" se intoarce pentru a colabora cu solista de la Paramore. O fi ea tuilaitista, dar are voce spre deosebire de Ina [si am scris cu un singur "n" din anumite motive]. "Airplanes" este rodul colaborarii dintre cei doi. Rapper-ul face treaba buna si, impreuna cu roscata, produce un hit. De ce e un hit? Pai nu are rost sa spun cat de mult ii place lui X sau lui Y. Topurile vorbesc de la sine. In UK, este pe locul 1. Iaar, pe billboard.com are mai multe castiguri. Este pe 3 in Hot 100, pe 2 in Pop Music sau Digital Songs si tot pe 2 si in Radio Songs. Nu-i asa ca e minunat?

Si pentru ca unii probabil sunt plictisiti de aceste RS-uri si nici nu se uita macar unde este triunghiul de play, voi scrie o jumatate de post normal. Sa fie toti multumiti. Fiindca eu azi nu am fost multumit nici macar un pic. De ce? Am fost la... "sedinta cu parintii". Plec in tabara. Si aici fac o mica-mare paranteza. De pe 8, scapati o luna de mine. O luna o sa scriu posturi de pe mobil. O luna nu o sa am material. O luna o sa va duc dorul. Stiu ca nu e reciproc. Ce-i mai rau, e ca dupa acea luna, mai stau doar o zi in Bucuresti si apoi... plec din nou. Deci bucurati-va de ultimele posturi, vor sta mult pe-aici.

Continuand cu sedinta. Plec in tabara, sedinta, stabilim si noi de unde se pleaca, ce facem. La sediul Sigma. Oook. Sa vedem. Ajung la Romana. Merg pana la G. Icoanei. Ma intorc la Romana. Iau busul pana la Victoriei. Un tip imi spune ca nu e bine, tre sa ma intorc. Ma intorc la Romana. Intreb vanzatorii de ziare... Nimic. Pana la urma renunt si comoditatea (dar si faptul ca intarziasem) m-a indemnat sa iau un taxi. Cand am ajuns acolo, numai parinti. Si toti plecau. Haideee, chiar atat de mult am intarziat?!? Noroc ca au mai venit 2 vianiste si am mai stat vreo ora acolo, sa ne explice si noua. Program, intrebari, plecare... Tot tacamul. Daaar, cum ma intorc la metrou acuma... Noroc ca tipele alea stiau stradutele si m-am dus frumusel cu ele. O sa ne vedem oricum in tabara. Si da, abia astept 9 zile de relaxare. 

Inca nu mi-am gasit rucsac pentru lap. Si ma enerveaza ca maine nu e nimeni in Bucuresti, cu exceptia catorva exceptii. Deeeci, ce va face Mihai intr-o sambata singur singurel? Isi va gasi de lucru. Pai cum sa stau eu locului? Daca maine nu ies din casa, gasesc ceva de facut in casa. Sunt mai ADHD-ic decat Alexandra.

Pentru ca am promis ca voi face putina reclama si la R&R si daca pun link de youtube pe vevo.com nu merge, il voi pune tot aici. Poate ca Selena Gomez nu e cea mai stralucita artista. Poate ca nu exceleaza nici in originalitate (v. Hilary Duff - With Love), dar totusi. Ea este un... FAKE! Ma fura, ma copiaza. E mai copie decat clona mea. Adica, cum indrazneste sa ia acelasi nume cu cel al...co*ielor mele? Cum? Cum?!? Ma rog, trecand peste, aici este Round and Round. Si motivul. Motivele. Anx si e foarte addictive. Really.

LM/LMN

luni, 21 iunie 2010

Undercover Lover

Au fost doua zile plictisitoare. Sau relativ plictisitoare. Nununu, numai eu puteam sa fac ce am facut. Sambata am mers la un film. "Condoms. I've got condoms! And, yeah, I have SEX!!". Iar astazi m-am certat pe forum cu o tipa (sau cel putin cred ca era o tipa) pe tema "cei de la tara nu trebuie sa vina in Bucuresti". Ba normal ca trebuie, daca vor o educatie superioara. Concluzia? Ca am fost toti conceputi in aceeasi eprubeta si de asta avem aceeasi mentalitate. Mentalitate de eprubeta bucuresteana. Si unii nu au loc in eprubeta...

Am descoperit cata lume iese afara duminica seara. Wow. Am descoperit si ca eu ma numesc, mai nou, Carneciu Mop. Si cate fac eu pentru voi... Maine mergem la Spiru pentru anexa. Si cica va ploua. Nu vreau sa fie urat si sa mi se strice anexa:((. Dar vreau sa ploua!


A fost un week-end exasperant, cu urcusuri si coborasuri, cu certuri si fara cafea, cu filme si parc. Ce ne mai trebuie? Deja simt cum vacanta ma doreste si eu o doresc pe ea. Si totusi pare atat de departe. Adica mai avem anexa de engleza, fisa matricola, completarea optiunilor, verificarea, emotiile de repartizare si apoi toate intalnirile de socializare, cu boboceii, balul bobocilor etc. etc.


You're my undercover lover
You get your kicks for free
And you won't ever find another
Who's even half as good as me
You're my undercover lover
You get your kicks for free
Now get away cause this is killing me


Vreau atat de mult liceul. Si parca simt ca sunt prins de 88. Ies in parc, vad fostii elevi (Mop, da, mama, Mop; asa ma numesc.) Ma simt mult mai eu cand ma cert cu Oanita :x pe forum (ar trebui sa se ia de mana cu Animus) sau cu dracoaica. Ma simt bine si da, recunosc, imi place sa ma cert cu acele persoane. De ce? Fiindca oricat le-ai explica ceva, ele tot nu pricep, nu incearca macar sa inteleaga ceva. Raman la aceeasi mentalitate, de balta dupa cum a zis cineva si vin si ele cu argumentele lor nefondate. Parca v-as vorbi despre Animus, asa-i?

Dar deja e noapte si aberez. Va las cu Kids in Glass Houses ft. Frankie Sandford - Undercover Lover, un video... englezesc, cu o melodie liniara. Nu voi pune pro si contra fiindca pic de somn si nu este un Review Session. Si acum stau 23 de ani sa se incarce video-ul, nu? :(( Dar ma rog, ce nu fac eu pentru voi? Si tot insensibil sunt... [Mersi Ramo!]

Half as good as me, de la Mop-ul 88-lui,
TTYS

miercuri, 16 iunie 2010

685

Daca a fost azi un numar care sa ma faca mai fericit astazi, atunci acela este 2228.
Nu dau motive, unii stiu deja, altii vor afla oricum mai devreme sau mai tarziu. Desigur, ar fi usor sa zic de unde vine, si probabil in acest post voi mentiona si acest lucru:D.

Toata ziua am asteptat Ierarhia. Nu mi-a pasat de bilingv (care a fost ok, nici greu, nici usor; oralul = genial, cu exceptia faptului ca am avut un subiect despre.. iarna si Craciun), nu prea m-am concentrat la scris si stiu ca am gresit la pronume sau la complemente, dar am fost la piscina.

Nu detaliez aceasta experienta de 6 ore, spun doar ca Alina se duce usor la fund, am multe vanatai, am fost (de fapt, si eu si Diana) aruncat in apa cu "hai la groapa cu furnici", am avut un colac roz care s-a spart, Cristi si Diana se casatoresc, eu m-am cuplat cu Alina (si ne casatorim si noi:P) si asteptam nunta comuna si dubla... Apa umeda, prosoape reci, pizza uda, multe fructe si apa cu paianjeni au asezonat ziua de astazi de la piscina.

Intr-un final, am ajuns si la Ierarhie, pe la 7.  Sunt cu 165 de pozitii mai jos decat as fi fost anul trecut. Mediile au crescut uluitor de mult. Sunt pe 685 pe Bucuresti si sunt mandru. Sunt 7 pe scoala si 1 pe clasa. Poate ca atunci cand am tras cu ochiul la alte scoli, pentru alte persoane am fost uluit, ba ca sunt prea mari, ba ca sunt prea mici. Adica... muuuult mai mici decat ma asteptam. Si totusi, aceasta zi incheie ciclul de examene, emotii, note si alte detalii. Rezultatele nu pot fi altele decat ADMIS. Si la bilingv, si la liceu. Deci nu avem de ce sa ne ingrijoram.

Pentru cei care citesc blogul, pot sa pun pariu cu voi ca pana acuma, pana la aceasta fraza, deja ati cautat in ierarhie pozitia 2228. Am I right? Si daca nu, o faceti acuma :))). Apropo, cred ca ma ia o raceala foarte nasoala. edit: sunt 21 de locuri intre voi.

Pentru ca exista numai o persoana pe 685 si pentru ca nu mai am chef sa scriu,
XOXO

marți, 15 iunie 2010

Cafea vs. Cola

Cola este o bautura acidulata care nu este naturala, are foaaaarte mult zahar, fructoza din sirop de porumb si multe calorii (200 pe pahar). Cola cauzeaza hipertensiune si presiune a sangelui ridicata. Plus, carbonul din acid nu este nici el bun pentru organism.

Cola este buna, totusi, la foarte multe lucruri! Sa scoti rugina de pe suruburi, sa speli parbrizul, sa cureti wc-ul, sa dizolvi bucati de carne (sau ficat) [si nu stiu pe nimeni care face asta...inca]. Desigur, este a doua pe lista, deoarece Pepsi reuseste sa dizolve rugina in mult mai putine ore decat Cola. Ce poate provoca Cola organismului din cauza proprietatilor ei "curative"? Ulcer, cancer de colon si diabet, asta pe langa problemele cauzate inimii.

Diet Cola, solutia perfecta pentru mama Cola care are foarte mult zahar? Nu, Diet Cola contine Aspartam, care cauzeaza si el cateva boli... Printre aceste enumeram: dificultati de respirare, pierderea memoriei, greata, dureri de cap sau boli cronice: tumori pe creier, Parkinson, diabet, scleroza multipla si epilepsie. In plus, cola de orice fel, ca e ea Diet sau normala, te ajuta. Sa castigi in greutate. A fost demonstrat stiintific ca cei care beau un pahar de cola la doua zile se ingrasa intr-un an 5kg.

Sa trecem la cealalta parte a discutiei noastre, cafeaua. Sigur o sa spuneti ca nu e adevarat, cola oricum are un gust mai bun si bla bla. Dar cafeaua nu numai ca ajuta organismul prin antioxidantii pe care ii contine (daca este proaspata) ci il si fereste de boli precum diabetul, cancerul de colon si Parkinson (parca ceea ce pateai de la Cola). Este deasemenea un bun antidot pentru durerile de cap, daca consumata cu masura.

Am vorbit de zahar la Cola. Cafeaua nu contine zahar => contine foarte putine calorii. Poate unora gustul li se pare ciudat, scarbos, insuportabil si ce mai stiu eu cum. Dar cu jumatate de pliculet de zahar sau cu un pliculet de lapte condensat, totul se poate rezolva. Si chiar si asa, nu se va ajunge la 200 de calorii pe ceasca. Poate ca sunt si cei care exagereaza si isi toarna tot zaharul din casa in ceasca de cafea pentru a o face mai delicioasa. Gresit! Cu cat pui mai mult zahar, cu atat isi pierde savoarea si dispare gustul de cafea adevarata.

Desigur, si cafeaua are o parte proasta. Avand in vedere efectul ei diuretic, pentru fiecare ceasca de cafea consumnata ar trebui sa bem 450 de ml de apa, echivalentul a 2 cesti de apa. Si pentru ca sa acoperim orice defect, mai aducem inca un avantaj in vederea cititorilor. Cafeaua este folosita si pentru a sta treaz. Cafeaua activeaza adrenalina din corpul nostru si astfel, pierdem senazatia de somn.

Asadar, este decizia voastra daca sa beti o chestie cu mult zahar si care provoaca diabet sau una cu antioxidanti si care previne aparitia Parkinsonului.

Indepartandu-ne de acest subiect, azi am avut bilingvul la engleza. La Spiru. A fost ok, sper la un 94/100. Oricum la oral a fost suuuper ok si toti de la Comisia I au luat 30p. Maine urmeaza franceza. Plus ca maine se afiseaza si ierarhia si edu.ro o sa fie suuuper blocat... dar asteptam.

'Till tomorrow (and 'cause now we can speak slang), see ya,
XOXO

joi, 10 iunie 2010

9 o'clock

Visez de cateva saptamani bune metrouri. Sine, peroane, accidente and so on. Ma apuc azi de dimineata sa caut pe net despre "vise cu metrouri". Accidente de metrou: trebuie sa-ti schimbi atitudinea fata de cineva, si asta cat mai repede. Minunat. Candidati? Nu va ingramaditi, faceti o coada civilizata. Promit ca primul loc de la coada sa fie rezervat oricui altcuiva decat dragului de Animus (care nu a venit sa-si ia Fanta de la scoala :( ).

Azi ne-am luat anexa (anexele si nervii). De ce oaaare? Ca secretarele noastre sunt platite sa fie proaste. Ba vor o cerere pe care sa specificam clar cate anexe ne trebuie si pentru ce limba si la ce liceu sustinem proba, ba vor doua cereri, cate una pentru fiecare proba. Ok, nu-i problema, falsificam semnatura. Daaaaar! Ne trebuie si copie dupa certificatul de nastere. Noroc ca aveam unul ca sa imi ridic atestatul de DELF, dar stai! L-a retinut! Acuma nu mai pot sa ma duc sa imi iau atestatul. Stai! Confiujion! Mi-a dat doar o anexa! Mai cer eu una, in timp ce fugeam prin scoala dupa diriga (care nu era in scoala, in ciuda spuselor profesorilor) sa imi dea carnetu' de note, unde mai aveam o copie. Vine secretara si zice cu o dulceata atat de... dulce: "Nu pot sa dau doua anexe cu o singura cerere.". Bine, nu e nicio problema, mai fac o cerere, numai da-mi dracului prima anexa. Trece si Nicolae pe-acolo si ma ia sa ii sterg tabla. Ba!!! Imi astept anexa si tu ma iei sa-ti sterg tabla? Nu ai maini? Nu ai servetele? Nu ai spirt? Pai si-atunci?!? Ma conformez. Ma intorc, aflu ca nu m-a chemat sa imi iau anexele, ma gandesc sa mai fac o cerere si inca o copie la certificatul de nastere si dupa toata harababura asta, ma cheama secretara si imi da cele 2 anexe. Ce. Nununu. Ce? Adica m-ai pus sa mai fac o cerere, o copie si sa mai stau si juma de ora pentru ce? Ca sa completezi 2 foi? Deci, pana la urma, am primit 2 anexe, cu 1 bucata cerere. Romania in zilele noastre.

Dupa ce am stat o ora jumate la secretariatul scolii 88, ne indreptam frumos spre... Institutul Francez Bucuresti. Ne luam (in SFARSIT!) atestatul de B1 (25 de sutimi conteaza!)  si ne indreptam spre chefece. Trecem peste toata faza cu mancatul, ratacirea in drum spre Spiru si ajungem la liceu. Un paznic si doi cocalari raspund prompt la intrebarea noastra: "Putem sa vizitam Spiru?". Raspunsul corect: "Huahm... Spiru nu ie da vizitat, duceti-va mai departe putan si il vedeti da acolo!" "Huhhaa! Astia sunt d-a opta, ba! Huuuhuhu". Dap, specimene si specimene, intr-o fortareata. Uite asa a disparut Spiru de pe lista mea si Scoala Centrala s-a intors glorioasa.

Seara s-a sfarsit cu doua lucruri groaznice. 1. Mi-am luat buletinul (da, dupa 5 luni juma'). 2. Am avut meditatii de la 7 la 9. Obositor de greu.

Maine e serbarea de sfarsit de an, de sfarsit de gimnaziu, de sfarsit de... tot. De maine vom fi absolventi ai scolii 88. Ce fericire. Not.

Pentru ca deja m-am plictisit de secretare, politica si alte chestii secante,
XOXO

vineri, 4 iunie 2010

Juicy

 Hehee... S-a terminat scoala. Nu, nu mai e inca o saptamana. Si chiar daca e, tot nu mai facem nimic. A fost foarteeeee trist sa aflu ca nu iau premiul I, dar ma multumesc si cu Excelenta... Iar in legatura cu liceul, offf... Am reusit sa o conving pe Alina (da, in < 2 ore) sa isi schimbe parerea. De la SC ( care este o scoala mediocra). De ce? 1. Nu e (nici macar) liceu. 2. Nu e Colegiu National. 3. Nu e Colegiu National Bilingv. 4. Se intra cu 6.17 (ultima medie). 5. O fi monument, dar tot crappy e. 6. A, peretii sunt crapati. 7. Du-te la 36 de baieti! La ce? La Spiru Haret, care de altfel se bate pentru a fi a doua mea optiune (si stiu ca o sa intru la prima, dar imi place sa ma agit). Alaturi de Diana si Alexandra, deja decise pentru Haret, s-au alaturat in decurs de... 1 zi, Dina si Alina. Suspiciuni... oare Alexandra si-a scapat vreun secret... Mai este secret? Influentele aste... ce fac din oameni. [Alexandra... unde ziceai ca te duci? :))]

Don’t think P’s too fucked to treat you good
I’ll walk street with you, Yes; talk deep with you,Yes
Even slip and spend all week with you, and I’m off
You wish I’d put an end to the torment,
Stop, but one thing it’s not ever, is boring
What would you rather me be like,
I ain’t ever gonna change, are you ever going to realize?


Indepartandu-ne de Zoia Kosmodemianskaia, ajungem la marea problema existentiala = bilingvul. Nu ar trebui sa fie o problema [pana si Melania il da... si cred ca stiu un picult mai multa engleza decat Melania (sau ma insel?) asa ca sper sa il trec]. Adica normal ca il trec!

Misterul falangelor elucidat!
Am descoperit, dupa masuratori precise (adica extreeeem de exacte, ca la carte) ca degetele mele se scurteaza. Si ca sa mai adaug ceva la aceasta tragedie, degetele au inceput sa se zbarceasca. Si se ingroasa. Inca nu au disparut gaurile din mana, dar daca continua in acest ritm, orice e posibil. O sa ajunga adevarate grisine, carnaciori din-aia nenorociti. Sa se asorteze cu colaceii...

Algo pequeñito
Uo uo uo
Algo chiquitito
Uo uo uo
Cosas simples que ahora no me das
que te pido con locura si no quieres terminar!

Algo pequeñito
Uo uo uo
Algo chiquitito
Uo uo uo
En tus manos tienes la ocasión
hoy decides si quererme o romperme el corazón!


[Succes la Cosbuc. Cosbuc filo. Cosbuc filo bilingv. Cosbuc filo bilingv engleza. Cosbuc filo bilingv engleza, L2 spaniola. Suerte! {Both of ya!}]

 [Butonul nu se prea vede :(( )

Not me, not ever.
XOXO

miercuri, 2 iunie 2010

On the red carpet...

Au venit si tezele la geografie, ultimul hop din clasa a 8-a. Diriga a fost foarte draguta si nu ni le-a dat, le-a dat parintilor la sedinta. Notele au fost acceptabile, dar diriga (fiindca este diriga si fiindca o iubim) ne va da un punct in plus. Eu si Irina am luat 10 cu: bravo, flori, urale, felicitari si covor rosu. Asta inseamna ca ne trece in catalog 11. Cosbucul ne merita! Din celelalte note... Anx, Alexa si Miruna vor lua pana la urma 10, dina tot 10, Oana Draghici 10, (Paula si Adina, desi nu au fost parintii la sedinta put sa pun pariu ca au luat 10), ce sa mai... suntem za best of za best!

(People always talk about ..)
Look, people are always going to talk, babes
(reputation)
I’m not even going to lie, sh!t,
it ain’t like you to know what mine is
(I don’t care what you do to them just be good to me)
I’ll try, I’ll try, I’ll try


Covorul rosu este delicios, mi-am schimbat pentru a 20-a oara numele, de aceasta data  in Vukasin si maine vizitam cladirea care va adaposti cele 3 genii inca 4 ani. Exact, maine vizitam Cosbucul, fiindca noi nu stim cum arata, nu stim ca are doar un etaj, nu stim ca e o cladire portocalie, nimic! Am facut acum vreo 20 de minute un maraton de sms-uri, prin care sa ne informam unul pe altul de notele de la geogra ale clasei...

Acum, deja m-am plictisit. O sa revin maine, cu noutati sau ceva mai interesant, oricum. Anyway, check the new Professor Green feat Lily Allen song, Just be good to green. Then, Rihanna's Rockstar 101 and...what else? Oh, Vukasin Brajic's Thunder and Lightening. Smiles.


Friends are always telling me
You’re a user
/
 Not me, not ever
Ain’t no other man going to treat you better
/
I don’t care what you do to them, just be good to me
/
I’ll try, I’ll try, I’ll try

I’ll be good to you, you’ll be good to me
We can be together, be together (just be good to me)
I’ll be good to you, you’ll be good to me
We can be together, be together (just be good to me)
Why you always gotta listen to your friend
why you always listenin’ to them
Why you always gotta listen to your friend
I don’t care what you do to them, just be good to me

XOXO

marți, 1 iunie 2010

I can be tamed

Baby, by now you should know
I can't be tamed, I can't be saved
I can't be blamed, I can't, can't
I can't be tamed, I can't be changed
 I can't be saved, I can't be tamed!

Well, that's you, hun. I can be tamed. La 17 ani deja se comporta ca o javra, o curva nenorocita. Fundul meu a luat-o R.A.Z.N.A. Dar sa trecem la lucruri mai... normale, nu la nebuniile mele.

Sushi-ul este foarte bun, dar nu este satios. Fetele de la Wasabi (dupa cum spunea Irina) nu cred ca stiau ca se auto-intituleaza Hrean. Adica... mergi undeva si te intreaba cineva "Din ce formatie faci parte?" "Din Hrean." Minunat, nu?

In legatura cu insensibilitatea mea acum. Da, am recunoscut ca sunt insensibil. Inainte. Dar dupa poll, dupa ce am vazut ca voting-ul este foarte strans... mi-am schimbat parerea. Totusi, nu sunt nici Animus (daca ala o fi baiat), nici Luci (scuze Alexa, sper sa nu ma omori). Si totusi, nu ma chinui sa scriu pe blog, nu fac o tragedie din asta, nu mi se pare un lucru pe care trebuie sa il fac si nici nu ma plang atunci cand scriu. Nu ma deranjeaza daca ma intrerupe cineva si imi pierd ideea. Nu fac cum fac altii. Si in plus, nici nu imi cer scuze de la vizitatorii inexistenti (daca e sa imi cer scuze). Imi cer scuze de la cei care stiu sigur ca o sa imi vada scuzele. Si am si dovezi, la 100viz./zi (saptamana trecuta).

"Orice copil si-ar fi dorit de ziua lui o zi insorita, calda, fara nici un nor pe cer". Pe 18 decembrie, numai soare nu e. Iar in legatura cu 1 Iunie... Poate ca unii copii sunt diferiti si lor le place mai mult ploaia decat soarele. Poate ca sunt mai deprimati/emoizi/tristi si prefera acest lucru. [Asta mi-a amintit de lama mea nenorocita care mi-a facut ce mi-a facut]. Ma indoiesc ca unii vor soarele molesitor care te face sa putrezesti in locul unei ploi racoritoare, cu stropii ei bucalati si luciosi (chiar daca sunt stropi razleti sau o ploaie mocaneasca).

Nesh’art li rak milim, miklat ben hatslalim
Sfarim mesudarim, uven hachadarim
Nesh’art li rak milim, zer shel man’ulim
Elohim, Nesh’art li rak milim
(pentru cei care inca nu stiu sa scuipe)

Am uitat sa spun ca pe blogul meu nu injosesc persoane (bine poate ca o fac, dar o fac fiindca o merita si aceia se stiu; pana nici pe Animus nu l-am injosit :)) ). Dar sa trecem peste aceste evenimente neplacute. Am fost impartit in... 3 parti (din care rezulta ca 20% sunt insensibil). Dar nu vreau sa scriu despre asta aici. O sa apara mai mult ca sigur in alte... parti. Stiu ca mai era ceva, dar am uitat... daca imi amintesc, o sa consemnez indata.

Nu as renunta la C.S. pentru niste vloguri la 2B.S.,
XOXO

La multi ani, bebelusilor!

1 Iunie, Ziua Copilului. Si noi ne plictisim prin case... Ce ironie, nu? Bine, nici sa mergi in parc si sa ingheti sau sa te duci in alt parc si sa... nu faci nimic. Trebuie sa recunosc, in pofida spuselor unor amazonisti, actiunea din Under The Dome incepe din pagina 7 (primele 6 sunt cu personaje, multumiri si o harta). Asa ca ce e mai bun decat sa citesti o carte intr-o zi mohorata.

Aseara am terminat si The Mortal Instruments. Poate cam cheesy pentru gustul meu, dar merge. [Jace moare! Jonathan moare! Valentine moare!] Si desi in  aceasta serie actiunea incepe abia din pagina 100, este o serie ce merita citita si este cu MULT mai buna decat Twilait. Noroc ca azi nu am facut pregatire pentru dezbateri ca altfel cred ca muream in drum spre scoala. Avem maine timp berechet.

Parul meu este inca plin de clor (rusine mie) si ma gandesc ca nu am niciun chef sa merg juma' de ora pana la Irina (care ar trebui sa se mute mai inspre Dristor, din moment ce toti stam pe-aici). Uite profa' mea de meditatii! Se muta la doua strazi de mine, ceea ce inseamna ca dupa meditatii pot sa merg oriunde vreau, de la mall, pana in parc (sau acasa, in zilele neplacute). Examenul se apropie cu pasi repezi si... deja incepe sa imi fie frica... daca nu il iau?

Mtv Hits nu ne mai ofera nimic nou... (in afara de MC - Can't be Tamed si Dizzee Rascal - Dirtee Disco), in rest numai prostii. Seriale cu buget redus, show-uri de scandal (foarte interesante, ce-i drept) si cele 20 de canale cu stiri, unde toata lumea se cearta din cauza lui Boc sau din cauza lui Funeriu, ca nu le da profilor destui bani. Atata timp cat nu se ingheata anul, putem sa stam acasa si pana la sfarsitul scolii.

Mtv Movie Awards - Luni. Hosted by Aziz Ansari. Premiile academiilor de film s-au incheiat, acum este momentul sa premiem filmele pe care le iubiti! Avand in vedere ca la absolut fiecare categorie exista Saga Amurg sau Luna Noua... Ma indoiesc ca sunt filmele pe care le iubim.

Asadar, ca o ultima idee de criza, La Multi Ani, copilasilor!!! Si am promis ca voi pune pe blog o fotografie cu un jet. Desigur, nu am specificat ce fel de jet, asa ca multumiti-va cu acesta.

Overwhelmed by joy and happiness,
XOXO

duminică, 30 mai 2010

Eurovision 2010 si ce a insemnat pentru noi

I went everywhere for you
I even did my hair for you
I bought new underwear, they’re blue
And I wore ‘em just the other day

Love, you know I’ll fight for you
I left on the porch light for you
Whether you are sweet or cruel
I’m gonna love you either way

Love, oh, love, I gotta tell you how I feel about you
‘Cause I, oh, I can’t go a minute without your love
Like a satellite, I’m in an orbit all the way around you
And I would fall out into the night
Can’t go a minute without your love


Prima parte a melodiei castigatoare, Satellite, cantata de Lena, reprezentanta Germaniei. Ea a fost imbracata intr-o rochie... scurta si neagra, a avut o melodie geniala si era si printre cele mai frumoase (desigur, nu uitam otomanele).

Fiindca conversatia cu Alina de aseara este mult prea lunga, voi pune DOAR niste highlights-uri. No offenses!

Alina iubeste Cipru si Belgia. Mie imi place Azerbaidjan, deci, dupa Alina, azera este otomana. Sarboiul merita cel mai bun loc din competitie - 25. (din 25) Mama a zis ca prezentatoarea (cea in rosu) seamana cu Dina (poate din cauza buzelor subtiri?). Erau unii care nu aveau voce - End imeeeegiiiiin! Jast Imeeeeeeeegiiiiiiiin! Grecul cu UOPA! ne-a facut sa zicem HU! in loc de huh?. Melodia a fost scarboasta, dar tipul (dupa... Alina) este iubitelul meu. Totusi, este cam mos, dar nu-i nimic - eu sunt Moni Columbeanu. Cel din UK a fost gay. Georgia a fost misto (ceea ce demonstreaza inca o data ca am ceva cu otomanele)[locuitorii georgiei - georgiene]. Otomanii originali au iesit pe locul II si au fost foarte tari. Tipa din Albania avea dinti. Albaneza este o otomana (fiindca Albania este langa Turcia) => imi place (desi a fost SCARBA). Liosha (aka Alyosha, Ucraina) este intoarsa din mormant fiindca a fost ingropata prea la suprafata. Cei din Franta au facut sex pe scena. Romania a luat locul III. Unii spun ca e o performanta, altii... nu. Rusnacul a fost omorat langa o groapa de gunoi si de-asta a reusit sa invie. Avea o fata de caine plouat si melodia probabil era in cinstea comemorarii Holocaustului... Armenia cu caisele a fost misto (desi, tot otomana). S-a descoperit si noua injuratura (dupa ce am observat ca poarta blugi) "Sweet heel of shit" [si nu, nu este a Dinei]. Otomano-islandeza [Lena] a cantat bestial, a avut o rochie super tare si a aratat si supeeeer bine. De-asta a si castigat. Cel cu Milim era scos de cineva din mormant ca era prea firav si nu avea nici voce. A da, si vomita "h"-uri [alias mormantul v.2000]. Spania a mai cantat inca o data din cauza ca un fan prea excitat s-a urcat pe scena si i-a speriat pe dansatori.

Piscina a fost incredibila astazi, Mojito-ul  s-a terminat poate prea repede, caldura e din ce in ce mai... calda si mi-e rau cand ma gandesc ca maine am meditatii.

No offense,
XOXO

sâmbătă, 29 mai 2010

Licitatie!

Am vizitat targul de licee si, luand pliante si discutand cu reprezentantii, am descoperit mai multe licee, despre care credeam ca sunt... dezastruoase. Desigur, alegerea mea nu s-a schimbat, dar in lupta au intrat Viteaza, Spiru si Sava. Am adus pliante (vreo 30) si cine vrea... cere. Am asa:

Liceul si Scoala Postliceala Cronos
Colegiul Tehnic Miron Nicolescu (2)
Colegiul National I.L. Caragiale (2)
Colegiul Agricol Viaceslav Harnaj
Colegiul National Sf. Sava (4)
Liceul Teoretic Ion Barbu
Grupul Scolar Industrial nr. 19 R.A.T.B
Colegiul National Ghe. Lazar
Grupul Scolar Industrial Unirea (3)
Grupul Scolar Industrial Timpuri Noi (2)
Colegiul Tehnic de Aeronautica Henri Coanda
Colegiul National Spiru Haret (2)
Colegiul Tehnic Material Rulant pt. Transporturi Feroviare Bucuresti
Liceul Teoretic Dimitrie Bolintineanu (2)
Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu
Colegiul National Matei Basarab
Colegiul National Octav Onicescu
Colegiul Tehnic Mihai Bravu
Grupul Scolar Economic Administrativ Mircea Vulcanescu
Colegiul National Mihai Viteazu
Colegiul National Bilingv George Cosbuc

Sincer, cei mai primitori, saritori si buni informatori erau cei de la Viteazu, dar si cele de la Spiru erau convingatoare. Aproape ca m-au convins sa ma duc acolo. Iar la Sincai, 2 tipe se auto-intitulau "pliantele vii". Cei de la grupurile scolare erau cei mai interesati sa ofere pliante, deoarece nu au foarte multi doritori, precum Sava, Laza, Viteazu, Vianu si Cosbuc. De la Vianu nu m-am atins de pliant deoarece erau unii cu niste fete de matematicieni borati si... nu am vrut sa ma molipsesc cu *intensiv infoooooo*.

Ziua nu s-a terminat cu o cearta, ci cu o ploaie. Momentan, picaturile reci de ploaie inca se scurg din norii negri si fulgerele brazdeaza cerul. In plus, azi e finala Eurovision *Azerbaidjan, Azerbaidjan*! Ma plictisesc in casa si sper ca maine sa nu ploua (piscina, vin!), iar Alina si-a facut un nou site, aici.

Asadar, cine vrea pliant, contact-me!,
XOXO

miercuri, 26 mai 2010

Hate that I love my life?

Yupee! Astazi am fost si inca sunt extrem de fericit. Bine, nu pot sa zic de ce sau daca imi vine doar sa rad. Totusi, nu toata viata mea e roz... Nu am aflat cat am luat la teza de la mate (ceea ce ma seaca, e agasant; vreau sa stiu si daca am luat 4 si daca am luat 10) si am facut si meditatii la engleza la ora 3.

As spune ca mai este o saptamana de scoala, dar deja nu prea mai am incredere in aceasta afirmatie. La franceza numai Drama mai lucreaza, restul stau cu ochii pe pereti (si noi facem la dezbateri!) si apoi nu mai facem toate orele. Nu pot sa spun ca am participat foarte mult la activitatea scolara astazi, dar... am auzit multe.

Nu mai asteapta nimeni banchetul, nu mai este nici o magie a ultimei saptamani. Ma intreb daca mi-ati simtit lipsa azi. Hmm? Am auzit ca ati facut si fotografii de grup. Cred ca sunteti sfasiati cu totii ca nu am participat. Sfasiati! Mi-am pierdut mintile...

One look at you and I know what you're thinking
Time's a bitch and my heart is sinking down
You turn me inside out

Cei cu bilingvul la engleza, cine vrea variante si modele, ME, ME, ME! Am aproape din fiecare an, asa ca va astept sa mi le cereti. Sorry Alina si Irina ca nu v-am adus cartile, dar voi mi-ati adus CD-ul? Nu. Pai si acum aveti pretentii? Nu putea sa va spuna cat am luat la teza? Nuuu...

"Cosul de gunoi" se pare ca este o marca inregistrata a "mancatorului de cacat" care este o marca inregistrata a mea. Daca nu as fi adorat titlul de blog, da, l-as fi schimbat in Cosul de Gunoi. Dar inca nu mi-am pierdut orice... urma de bun-simt.

Le multumesc nenorocitilor care au votat ca sunt insensibil. Nu ati reusit, tot e un vot in plus pentru "nu sunt insensibil"! Asa ca shut up and suck it up (hard, if I may add). Nu-i asa ca viata este atat de frumoasa incat va vine sa o mancati? Ba da.

Azi o fost o caldura dogoratoare si pentru maine se anunta si mai rau - 32 grade. Si mie deja mi se face rau de cat de fericit sunt... YAAAY!!! Animus... unde esti ca sa imi strici distractia?

Din Cosul de Gunoi al Clasei, cu racoarea obisnuita,
XOXO

marți, 25 mai 2010

Keeps gettin' bigger

Dedic aceasta postare fanilor mei, care ma sustin si cu mica si cu mare! Pixului meu, creionului care m-a ajutat la teza, dar si PC-ului! Sa va spun... adevarata poveste.

Dat fiind faptul ca am mers la Irina, dupa teza, ce puteam noi 3 [si Alina] sa facem? Da, exact - sa vorbim despre orgasme, sex si masturbari. Dar. Daaar! Ce ne-a dezvaluit Alina?

1. Ca are pula.
2. Ca cica e mai mare decat a mea.

Da, Alina, te credem! Cel putin eu si Irina... Si stim ca a ta este putin deplasata, iesind din fund (de unde iese si cacatul Dramei, care s-ar putea sa nu mai iasa in curand). Dar avem o singura intrebare (cel putin eu): Te satisfaci singura? 
But I wish I could feel it all for you
I wish I could be it all for you
If I could erase the pain
And maybe you'd feel the same
I'd do it all for you
I would, I would, I would, I would

Am dat si teza la geogra - care a fost usoara (cel putin la nr. 2). Irina - felicitari pentru contestatie... 1.10 puncte in plus, ai devenit o cosbucista si ai completat trioul. Alexandra, daca nu ma insel - 65 sutimi, nu? Felicitari si Dramei (stie ea de ce). Maine ne aduce teza la mate. Si...mai era ceva.... Am uitat. Ah, da, nu am auzit cele 5 cuvinte senzuale si puternice si arzatoare. Mai sunt... 41 de ore.

Deci, avand in vedere ca m-am tampit, nu vad de ce sa nu ascult o melodie cantata de o actrita porno. Dar continuuand, trebuie sa merg la meditatii zilele astea si nu stiu cand. Asa ca shiz ( (c) Irina). La imagine trebuia sa pun "pula" Alinei, dar m-am abtinut... Cu greu.

You like that, don' cha?,
XOXO

duminică, 23 mai 2010

La 4%

Cabana misterioasa
Noroiul

Prin padurea intunecoasa

Iarba si nori
Norul cel mare
V-am promis fotografii. Dar sa va spun si ce am indurat... Am mers la munte, pentru a sarbatori cea de-a 50-a aniversare a nuntii bunicilor mei. Dar am mers cu Alexandra. La ora 8, ea spune ca ii este somn, ca nu mai poate sa stea. Nici vorba. Ne-am asezat noi la un film si, cand se termina, la 11 noaptea, ii vine Alexandrei cheful de viata. Am inregistrat niste vloguri, ne-am udat paturile, am inghetat pe balcon si...si.... am ascultat-o pe Dina, de la telu' Alexei, cantand Chica-na-na-nini-na. O ora! Da, am innebunit. Era 1 jumate, toti aia din vila sforaiau, noi (mai mult Alexa) topaia de colo-colo, desi o durea capul. Sfanta fecioaraaa. La ora doua, cand in sfarsit i s-a facut si ei somn, ma trage cu tot cu patura pe jos, pune ceasul sa sune la ora 6 si mi-o pune inca o data pe Dina, cantand maneaua aia nenorocita. Injositor. [Am stat in aceeasi camera in care am stat si acum 5 luni. La fel de paraitoare.]

You hit me once
I hit you back
You gave a kick
I gave a slap
You smashed a plate over my head
Then I set fire to our bed
A kick in the teeth is good for some
A kiss with a fist is better than none


A doua zi, cu greu ne-am trezit si am mers la o plimbare. Am mers pe un drum noroios, dar am vazut ca multe lucruri de acum 5 luni au ramas la fel. In imaginea de sus, este cabana parasita de care ne era noua frica, atunci cand venea ceata spre noi. Erau 2 caini care latrau si atunci, eu cu Irina am fugit si am trecut printr-un gard, ca sa scapam. Acuma... am descoperit ca e doar o cabana parasita, neinteresanta.

I'm spinning around
Move out of my way


A fost o excursie interesanta, obositoare si...cu multe amintiri. Mai mult sau mai putin elocvente, mai mult sau mai putin placute, mai mult sau mai putin adecvate. Fotografii am multe, dar acestea sunt doar mostre din fumusetea acelui loc, puritatea lui.

There's so many things we're not,
But with what we have,
I promise you that,
We're marching on.


Pana la o noua aventura si pana la cele 5 cuvinte,
XOXO



Maxipet Maxidefect

Maxipet, animalele il iubesc. Incearca si tu. Nu nu, reformulam: Maxipet, D. il iubeste! Incearca si tu. Da, am venit de la munte si, dupa o discutie filosofica cu Alexandra, mi-am dat seama ca nici eu nu sunt perfect. Asadar, voi face o lista cu toate defectele mele.

People are all the same
And we only get judged by what we do
Personality reflects name
And if I'm ugly then
So are you
So are you


1. Am un nas foarte mare. Si uleios.
2. Restul fetei este aspru.
3. Am puncte negre si cosuri.
4. Am sprancene prea stufoase.
5. Parul este, de obicei, gras si, deci, groaznic. Nu-i asa ca e de-a dreptul scarbos?
6. Mainile mele sunt urate si reci (in cele mai multe cazuri).
7. Degetele mi se scurteaza.
8. Am colacei.
9. Din laba piciorului imi iese al saselea deget.
10. Genunchii mei trosnesc din 5 in 5 minute.
11. Am pielea sensibila, aspra si am alergii.
12. Sunt insensibil. (la 46% din voturi)
13. Si misogin.
14. Si prefacut. De ce, inca nu am inteles.
15. Si caut perfectiunea, desi stiu ca nu o voi gasi... e prea tarziu.
16. Viata mea este departe de a fi una in roz.
17. Am uitat de voce.
18. Nimeni nu ma mai suporta.
19. Deja sunt copiat, dar nu stiu cine este copia si cine e originalul.
20. Sunt pesimist.
21. Imi plac lucrurile triste.
22. Nu inspir nimic vesel sau bucuros. Sunt cel mai mare conglomerat de ganduri, idei si conceptii triste.
23. In concluzie, sunt o persoana trista, o copie detestabila si arat ca un vagabond.
24. P.Sist Nu am gropite ca altii...

Si nu puteti sa va mintiti, 95% din persoanele care citesc asta sunt de acord cu mine,
XOXO