The beginning of the end. Isn't it awesome?

A.K.A. GRAB YOUR TEDDY-BEAR AND RUN!

Nu ca nu as astepta tabara, dar mi-e nu-stiu-cum sa las Bucurestiul dupa ce abia am venit. De cand am venit, tot ce am facut a constat in instalat programe ale caror key-uri nu mergeau sau daca mergeau, nu mergeau bine programele respective. Si nu pot spune áh, lasa-le dracu', cui ii trebuie asa ceva?', fiindca eu chiar am nevoie de Word. Nu de nu-stiu-ce de rahat free cu o denumire de tot rahatul. OpenOffice, daca nu ma insel. Pur si simplu nu e acelasi lucru. Oricat ar vrea el sa semene cu Word-ul, nu poate. Nu are toate butonasele alea minunate care ajuta atat de mult si toate chestiutele care dau un aspect modern paginilor scrise. Si, ce sa fac eu... 2007 nu era de ajuns pentru mine si am zis sa incerc trial-ul de la 2010, poate e o inovatie si o sa caut serial-uri pana o sa imi nenorocesc degetele. Daaar, am fost foarte neplacut surprins cand am vazut ca Microsoft Word 2010 nu arata cum arata 2007-le. Nu are banda albastra, fundalul bleu... E alb. Alb. Simplu. Si cum eu nu suport chestiile simple, l-am dezinstalat, am cautat frumusel un torrent cu Office 2007, cu tot cu serial (fiindca pana atunci incercam sa gasesc un serial care sa mearga la varianta oficiala, deja instalata pe laptop [trial] si, normal, nu gasisem) si pac! pac! Done.

Asadar, nu stiu cati o sa citeasca paragraful de mai sus, dar va recomand cu caldura 2007 Enterprise. In special OneNote, care e un programel absolut genial (se afla in suita). Pe mine 2010-le nu m-a fermecat cu nimic, asa ca astept 2012-le... Cine stie? Poate are animatii cu apocalipsa:>

Si vine. Vine. Vine. Si faaaaas. S-a spart balonasul?

Apropos de apocalipsa, 2012 si restul de rahaturi pe care le inghite lumea fara a le mesteca. Pentru cei care au vazut filmul 2012, nu o sa vina apele peste noi si nici nu o sa construiasca nimeni o nava super-ultra-cool si cu sclipici (ca oare cine putea sa o construiasca?) si nu suflata, ci din aur alb. Si chiar daca o sa se intample asa ceva, mai bine va resemnati de pe acum... nu o sa va ia nimeni si pe voi. Suntem muritori cu totii si, din cate stiu eu, nimeni care imi citeste blogul sau care ma cunoaste nu este un magnat rus sau un presedinte american (adica presedintele). In schimb, eu sustin filmul Knowing (dupa traducerea foarte exacta, 'Numere Fatale'). Desigur, nu cred chestia cu capsula, fetita nebuna, extraterestii si alte planete. Cred in sfarsit. Adica, doh, deja au inceput exploziile solare (cu dovada aici), de ce nu s-ar produce una mare mare in 2012 (fiindca acest an este anul fatal, invaluit cu o aura de [toata lumea in cor] 'uuuuh') care sa eradicheze Pamantul in mai putin de 5 minute? Dar vom trai (sper...) si vom vedea. Sau vom simti cum ne topim. Hot(a de bucatarie), asa-i?

"În cadrul vizitei sale în România, preşedintele israelian, Shimon Peres l-a lăudat pe omologul său român, spunând că este un conducător responsabil, drept şi ferm." Si acum, comentariile mele. Sunt total de acord. Si eu, un muritor bucurestean consider ca sunteti nu numai un conducator demn de respect, ci sunteti si inteligent, responsabil si conduceti tarisoara aceasta atat de bine, incat ceilalti ministrii (sau Boc) nici nu ar trebui sa mai apara in Guvern. De ce sa nu fiti dumneavoastra TOT? Romanii doresc sa le mai scadeti din salarii, tanjesc dupa o noua concediere, vor din toata inima sa le luati pensiile batranilor si vor si mai mult sa lasati cadrele didactice pe strazi, fara un sfant in buzunar. Tuturor ne place sa nu avem dupa ce bea apa si cu ce sa ne hranim. Tuturor le place revenirea la dictatura. Cand aveti de gand sa schimbati constitutia? Poporul asteapta sa va declarati PRESEDINTE al Romaniei pentru inca 60 de mandate. Responsabilitatea dumneavoastra abundenta cu care luati atatia bani ai statului, ai poporului sa va satisfacti propriile pofte este nemarginita. Hotararile dumneavoastra dificile, dar atat de drepte (cum ar fi cresterea TVA-ului la 24% sau scaderea pensiilor cu 15% sau scaderea salariilor profesorilor cu 25% sau concedierea a 50% din demnitari sau alocarea a numai 3.1% din PIB pentru sanatate [in timp ce in tarile civilizate este alocat un procent de pana la 13%] si multe multe altele) sunt perfect pentru a salva Romania de la un colaps economic, educational, tehnologic, sanitar, turistic (care era deja acoperit de doamna Elena Udrea). Asadar, cred ca vorbesc in numele tuturor cand zic: Multumim, domnule Basescu pentru conducerea impecabila a tarii catre lumea a... treia.

Intr-o nota mai fericita, trebuie sa afirm ca am castigat la jocul de bowling cu o minge... VERDE, exact! Si fiindca o saptamana nu o sa ne vedem, caldura placuta, Minionilor!

P.S. Exista si un site, numit http://year2012endoftheworld.com/. Isn't it amazing? Awesome? Gorgeous? Laaame?=)))

Review Session (V)

Fiindca acuma, mai toate vid-urile de pe youtube sunt protejate de lege si nu pot fi copiate, voi da numai linkuri, sperand, insa, ca si asa vor fi vizionate macar de jumatate de cititori. Mentionez inca o data faptul ca daca eu postez un video, asta nu inseamna neaparat ca imi place, recunosc doar ca va fi un hit sau (dupa cum a zis o mare clasica in viata) ca sunt catchy. Si de aceasta data, incep cu un future-hit care va lovi nu America, ci Korea. Dar, va las pe voi sa decideti.

!VIDEO!

Dupa summer-hit-ul California Gurls, Katy Perry si-a lansat si cel de-al doilea single, extras de pe albumul cu acelasi nume, adica Teenage Dream. Aici este video-ul, unul energic, dar pasional.

!VIDEO!
Un nou video, in care Rihanna are un par destul de dragut. De ce va fi cu siguranta un hit? Pentru ca a ajuns in UK Singles Top 40 pe locul 8, fara sa aibe un video. Asadar, cu acest video, va ajunge 100% pe 1. Si asta chiar foarte curand. (E pe VEVO. Mie imi merge. Voua...)

!VIDEO!
Un nou videoclip plin de sclipici si culoare. Cine altcineva putea sa fie daca nu... Ke$ha? De data aceasta este aici cu cea mai asteptata melodie de fani.

!VIDEO!

Si da, nu pot sa mint, debutul lui Joe Brooks va ajunge sus. Si in plus, are pantaloni verzi. Si eu nu. Si e... :((. Vreau si eeu! Si e mult mai bun decat unicul si inegalabilul Justin Piper.

!VIDEO!
Melodia care a revolutionat TapTap-ul, Hello Fascination, o puteti asculta si vedea aici. Stiu ca a aparut acum un an, dar ma simt eu mult mai bine daca apare si aici.:)) Ingioi!

!VIDEO!

Christina a venit cu un nou video de pe albumul ei "Bionic". Este o balada geniala, dar stiu ca multora nu le va placea. No problem. Stiu pentru cine e asta. Si stiu si ca nu va vedea foarte curand, fiindca nu are net:)). Totusi, asteptam cu totii si video-ul de la Woohoo, care va salva albumul!

!VIDEO!
Sa vedem daca am epuizat toate noutatile care merita sa fie ascultate... Dap, se pare ca da. Si Bianca, acum sunt 7, special pentru tine:)).

Idiocracy (sau cat de mult urasc copiii mici)

M-am saturat pana peste cap de... ghemurile de puf... da, roz. Sunt peste, dar absolut peste tot. Si acuma sunt si de trei tipuri. Fetitele mici, cu printese peste tot. Se uita la desene cu printese, sa culca cu povesti cu printese, viseaza printese, le povestesc altora despre printese, mai au putin si ajung sa manance printese. Tipul 2, pitipoancele cu banii iesindu-le din bikiniurile... roz, cu mici detalii albe sau rosii, sau paiete super-ultra-mega "trendi-flendi" si sclipitoare. Acestea se plimba elegant prin locurile aglomerate, frecandu-se de oamenii care stau linistiti, la 100 de metri de ele. Ele sunt cele care, cu o eleganta deosebita, scuipa puternic cojile de seminte proaspat sparte in guritele lor aurite. Ca, na... daca le cade vreun dintisor, trebuie sa-l inlocuiasca numai cu unul facut din aur. Nu suflat cu aur, facut in intregime din aur, ca au de unde... Si al treilea tip, cunoscut si sub denumirea de "cocalarum infectum". Aceste specimene trebuie sa poarte tricouri mulate si roz, pantaloni albi si adidasi cu firma scrisa cu un font destul de mare. Si acest cocalarum infectum se imparte in doua categorii. Cei care se epileaza in toaaate locurile in care le creste par, ca na... sa nu fie mai prejos decat consoartele lor sau cei care ori sunt parosi peste masura din nastere, ori isi fac implanturi de par pe piept si picioare, ca na... sa fie impozanti. Asadar, aceste persoane, din pacate, acapareaza lumea, dar in special Romania. Trei cocalari si o persoana normala. Cam asa se esaloneaza populatia romana.

M-am saturat sa vad coji de seminte pe jos, in fata bancilor din parcuri sau pe strada. Inteleg ca este prea greu sa stea langa un cos atunci cand 'flegmeaza' cojile, dar isi pot lua o punga (fiindca stiu ca direct in mana... le este prea scarba de asta) in care sa stranga cojile si apoi, cu un efort herculean, sa le arunce la cosul de gunoi. Nuu... ei platesc impozite, platesc atatia bani statului, de ce sa nu vina frumusel cei de la ROSAL si sa stranga dupa ei? Ca ei sunt prea... superiori noua... oamenilor de rand, muritorilor... Si fiindca au atatia bani, dar vor sa faca si mai multi, ca acuma snt la moda baile in bani, construiesc masini care sa pacaleasca muritorii. Spre exemplu, "Love Machine" iti zice cat noroc vei avea in dragoste, doar daca bagi mana intr-un lacas micut. Iese o hartie scrisa probabil in alta limba, dar... iti descoperi destinul. Instructiunile sunt foarte clare. 1. Baga banii!!! Nu se putea formula altfel nicicum. 1. Introduceti banii. (da, cu punct, nu cu trei semne de exclamare care denota lacomie) Dar era prea necaracteristic...

Vorbind de pufuletii roz, adica puisorii micuti. In orice dezbatere, se incepe prin a se defini termenii necunoscuti sau care au mai multe sensuri. Asadar, in acest caz, 'copiii mici' = copiii care au varsta cuprinsa intre 5 si 13 ani. Acum, sa si explic. Dupa varsta de 4 anisori, unora creierul incepe sa li se mareasca. dar fiindca cutia craniana este prea mica, acesta exercita o presiune foarte mare. Insuportabila pentru unii. Astfel, ei incep sa aiba un comportament nerespectuos, sa nu mai gandeasca inainte de a face ceva (nu ca pana la acea varsta ar fi facut-o), dar in primul rand, incep sa urle. MAMAAAA!!! ALA MI-A LUAT JUCARIAAA! sau TAAAATAAAAA!!!!! AM O PIETRICICA IN PAPUUUUUUC!!! VINOO SA MI-O SCOOOTI!!! Interesant este ca sursa acestor tipete, urlete animalice, este de obicei la maxim un metru de urechile unor oameni nevinovati. Alta situatie. Stai frumos, la o coada catre un tobogan, sau catre orice. Acesti 'puisori scumpi si nevinovati' se baga cu nesimtire si nerusinare in fata ta, fara sa le pese ca tocmai te-au depasit. Si daca ai tupeu, ca na... sunt scumpi, mici, nevinovati... sa le spui ca 'de ce ai luat-o in fata?' se dau frumusel inapoi. Nu pentru mult timp... Cand coada incepe din nou sa se miste, se baga din nou in fata, fara ca tu sa observi sau se baga pe o latura a cozii, fiind primii la coada. Sau cand esti pe scari, ca sa urci spre tobogan, iti sta o fetita micuta si frumusica si scumpa si pura in spatele tau. Pana te impinge cu capul in fund. Da, mie imi venea sa-i zic 'Stop pushing your head in my butt cheeks, for the fuck's sake!'. Dar inocenta lor este prea... cuceritoare. Alta situatie. Inoti frumusel in piscina sau stai intr-un colt, linistit. Trece un exemplar de copilar dragut, inocent pe langa tine. Dar... pac! iti trag un picior in burta sau pac! te stropesc de nu mai vrei sa intri in piscina aia niciodata. Dar... sunt mici si... li se accepta orice. Alta situatie. Mergi frumos pe strada cu rolele (da, ce-i drept, prin Felix nu prea ai pe unde sa mergi, trebuie sa te strecori... greu, greu...) si te vede un pusti si incepe sa urle spre tine: AM SI EEU DIN-ALEAAAA!!! Da, ok, nu aveam nevoie de aceasta informatie. Te vede altul si: VREAAU SI EEEU!! Ce vrei, papusel? Sa mi le scot din picioare si sa ti le dau tie, netinand cont de faptul ca tu porti probabil un 31-32 si eu 43?

Lasand laoparte aceste evenimente neplacute care au marcat o saptamana in afara Bucurestiului, trebuie sa zic si ca au fost momente dragute. Spre exemplu, cand ma uitam la ceas. Paradoxal, ora afisata nu era una tocmai... pamanteana. 25:65. Mda... adica... cum, nu stiai? Nu stiai ca ziua are acum 25 de ore si o ora are 70 de minute? Rusine! Si in plus... ora 25 era cam in fiecare ora. Dar trecem peste.

I don't care what you think as long as it's about me
The best of us can find happiness in misery!

Lotusii cu o tenta de trandafiriu sunt superbi si chiar combinatia acestora cu sutele de broaste testoaste este ideala pentru un parc dintr-o statiune bihoreanca. Pacat ca unii nu le inteleg frumusetea si puritatea. GreenPeace FTW, inca o data. Asadar cu aceste imagini, va las sa ma huiduiti.

Es asi, asi es!

Si da, am innebunit. Oficial. Dupa ce mi-am adus aminte de copilarie si ce ascultam eu cand eram mic [nu nu nu =))], au inceput sa ma apuce pandaliile si acum ascult chestiile de acum 10 ani. Ooo.. da. E atat de amuzant sa vezi ca inca mai stii versurile si sa iti amintesti cum stateai pe un covor cu ochii fixati pe un televizor vreo ora pe zi... [Tin sa mentionez ca acel covor era al Ancai si prin aceasta cale ii zic La multi ani de Teodora, fiindca 1. nu stiu prefixul de Anglia si 2. nu raspunzi pe mess... aici stiu sigur ca vei vedea]. Acum mi-am dat eu seama de unde am invatat acel sparc de spaniola. Of, doamne si era totul atat de amuzant, dramatic, paruieli, batai peste batai, il calca cu masina pe unul si apoi el isi pierde memoria si sta cu memoria pierduta luni de zile si apoi in concert ii canta o melodie si lui ii vajaiesc amintirile prin cap si vine pe scena si o tavaleste pe-acolo, ca de, si-a amintit. Da... ce vremuri. Bine ca au trecut. Totusi, erau atat de haioase. Si cred ca si Anx va rade cand va citi asta.

Felixul este aglomerat, plictisitor si... plin de cocalari, pitipoance... etc. Nu e deloc ca in Turcia, unde era imposibil sa nu vezi o fata placuta. Imposibil. Aici... mai greu. Mult mai greu. Adica... aproape deloc. Dar imi umplu zilele cu video call-uri... (nu ca as avea video-phone-hubba-hubba [de fapt, am...], dar lapul este foarte functional]. Mai rad de mine, mai ma uit pe geam sa vad oamenii cum trec nepasatori pe strada, ma mai uit la doua video-uri in 2 timpi si 3 miscari, mai citesc niste bloguri, mai caut bloguri (si, intr-un mod mirific de surprinzator, si gasesc), ma mai gandesc ca jumatate din blogroll-ul meu nu a mai scris de... 3 luni (adica da, Dina, Alexandra, Miruna, etc.). E atat de amuzant sa asculti chestiile alea. Innebunesc de-a dreptul.

Es tan sencillo que no se como explicar
Nuestro amor
Nuestro dulce amor

Y no se cuanto tiempo dure el amor
Pero hoy no hay nada mejor

Todo fue como en un sueno
En nuestro amor todo va sucediendo

Y es asi
Asi es
Y no hay nada que hacerle

Y es asi
Asi es
Es asi como sucede
Este amor
Y no hay nada que hacerle

Si fac pe mine, dar continui sa scriu, fiindca nu am chef sa pun laptopul laoparte si sa imi misc piciorusele pana in baie. Si am un prosop in cap, desi mi s-a uscat parul, dar mi-e lene sa-l dau jos. Si vreau sa merg in tabara cu trenul, chit ca trebuie sa car bagajele (supraincarcate, ca de obicei, fiindca nu pot sa imi iau doar 4 tricouri pentru 6 seri) de la Brasov pana la Zarnesti. Si vreau sa ajung mai repede in Bucuresti, fiindca vreau sa mai cunosc boboci pe 13 august. Si vreau sa facem toti un blog pentru Cosbuc, fiindca mi se pare ceva interesant si sigur am avea ce sa scriem acolo. Si ma dor degetele ca scriu prea repede si prea mult si nu imi iau timpul de gandit inainte de scris, asa ca scriu mult, prost si repede. Si da, stiu ca am facut vreo 20 de mii de greseli in ultimele 5 propozitii, dar acesta este un post de fun, fiindca aveam nevoie de un post de fun, nu de un post serios, cu GreenPeace & stuff. Si ma bucur ca acuma blogspot e oficial mai bun decat wordpress (inainte wordpress se mai ridica putin prin faptul ca avea stats, dar acuma are si blogspot si asta il face foarte foarte cool). Si e foarte cald si am auzit ca au fost trei explozii solare si de-asta e atat de cald si ma gandeam la Numere Fatale, ca asta s-a intamplat si acolo si poate vine 2012 in 2010 si asta ar fi foarte tragic. Si am folosit prea multe 'si'-uri in acest paragraf, dar chiar nu imi pasa fiindca azi e ziua mea de nepasare (tineti minte, pe 7 august al fiecarui an) (bine, nu ca ar fi numai una :D). Si chiar ma doare intr-o gaura foarte adanca daca se trezeste acum din somn Animus sa imi spuna ca demonstrez in posturile mele propozitia "greu e sa fii prost". De fapt, nu vreau sa ma doara acolo, ca daca doare... chiar doare. Si nici in cot, fiindca cotul meu e sensibil si deja a suferit foarte multe. Si nici in firul de par care sta sa cada, fiindca chiar daca am atins acel prag al nebuniei in care am inceput sa vorbesc cu parul meu si amenintandu-l tot nu l-as rani in vreun fel, fiindca este o parte din mine. Deci nici in acel fir de par nu as vrea sa ma doara. M-am decis. Sa ma doara in tocul usii de la pensiunea vecina (de fapt, nu de la pensiunea vecina, ca de acolo imi iau eu netul)... de la hotelul... Intercontinental. Casa mea nu e aproape de el, Cosbucul nici atat, asa ca poate sa cada linistit. Si asta imi aduce aminte de 11 septembrie 2001 si despre cum vreau sa scriu eu un post in acea data, comemorand toate alea, fiindca am niste poze (sau aveam) foaaarte cule.

Si acuma m-am decis. Vezica mea nu mai poate indura mult, asa ca voi incheia acest post de fun aici. Sau voi mai scrie un paragraf despre cum imi place mie sa mananc sticks-uri la ora 12 noaptea si sa dau mesaje. Si de ce mananc acele sticks-uri? Fiindca degetele mele sunt prea slabite si au nevoie de forte noi ca sa gtexteze ceva... Acuma serios, vezica mea e pe punctul de a exploda, asa ca zic buh-bye (cu copyright de la cineva, dar nu stiu sigur de la cine, asa ca zic doar cu copyright).

P.S. Si fotografia e de pe polyvore, dar nu ma intrebati cum am ajuns acolo. E doar de pe polyvore. Aaa, polyvore nu era site-ul cu pantofi? Whatever...
P.S.2 Versurile nu au fost alese de mine. E a treia optiune cu o melodie, data de google la sugestii. You chose it, hun :)).

Pittoresque

Daca am lua totul de la inceput, inainte de blocurile care acopera cerul albastru, inainte de fabricile care polueaza atat apa cat si aerul proaspat din jur, inainte de soselele pe care circula zilnic milioane de autoturisme, care de care mai poluante, inainte de tehnologie, am descoperi o lume noua, poate mai buna, poate mai rea. Cert e ca acea lume, oricat de rea ar fi ea fata de lumea in care traim, ar fi de milioane de ori mai frumoasa. De ce? Ar fi pajisti verzi, pe care ar paste linistite vacute grasute, oite barsane, manzi cu picioruse fragile, ar fi cerul albastru, clar, pe care o multime de norisori s-ar intrece care este cel mai pufos dintre toate, ar fi acelasi cer si in timpul noptii, cand toate pisicile sunt negre, si pe el s-ar contura mii si mii de stele, una mai stralucitoare decat alta, care ar forma constelatii si care ar ghida calatorii nocturni pe drumul lor plin de primejdii. Pe acelasi cer intunecat, dar de vara, s-ar zugravi o imagine splendida, parca furata dintr-un basm, imaginea unei Luni Pline, pe care s-ar observa toate craterele, toti micii vulcanasi, care, de fapt, sunt adevarate masive.

Fluturii albi ca spuma laptelui ar zbura liberi pe deasupra potecilor batatorite, cei mai curajosi ar porni in drumetii catre adevarate miracole naturale sau dezastre de proportii mari, care ar deveni locuri in care numai cei tari de inima s-ar aventura. In vazduh nu s-ar mai vedea fumul de la uzine, s-ar vedea fumul pasnic care iese calm din hornurile caselor risipite prin padurile verzi, cu paraiase care susura lin, care se serpuiesc miscand putinele pietre care au curajul de a sta pe margine. Copacii impunatori cu frunzele viu-colorate ar domina pustietatea. Pale de vant ar pune in miscare o lume statica. Picaturi de ploaie racoritoare ar invia un univers lanced. Fulgere scanteietoare ar lumina crampeiele de viata proaspat rasarite din padurea abia trezita la viata. Tunetele asurzitoare ar speria pana si pietrele adapostite sub arborii falnici. Vulturii ar pluti deasupra norilor, nepasatori la dezastrul de sub ei. Suflarea padurii s-a ascunde de furtuna care abia a inceput.

Dupa ceva vreme, totul ar reveni la normal, pasarile ar canta din nou trilul lor seducator, apele ar clipoci linistit, animalele ar vana din nou si ar fi vanate de cele mai mari, totul s-ar infrumuseta din nou, s-ar reimprospata, pentru a incepe o noua viata, in lumina razelor aurii de soare.

Dar aceste lucruri nu mai sunt posibile sau sunt foarte rare in zilele noastre. De ce? Pur si simplu, am fost invadati de tehnologie, de poluare, incalzirea globala care distruge atatea habitate naturale. Ghetarii se topesc usor, nivelul Oceanului Planetar creste, Venetia se inunda pe zi ce trece... Totul pare sa se distruga putin cate putin. Pamantul este strapuns pentru a i se extrage si ultimele picaturi de lichid pretios, de petrol, atat de necesar in zilele noastre, atat de indispensabil pentru majoritatea actiunilor noastre. Legumele si fructele sunt "otravite" de asa-zisele ingrasaminte. Apele limpezi, stravezii sunt acum innegrite de carbuni, de gunoiaiele aruncate de oamenii nepasatori, nepasatori la gandul ca vor exista si alte generatii care nu vor avea un Pamant nou, il vor avea tot pe acesta, batranul care ne gazduieste pe toti nu se divide si nici nu intinereste. Si noi, oamenii de rand ii usuram imbatranirea. In loc sa cooperam, sa fim toti o familie, noi ne luptam in fiecare zi pe parcele, pe putere, pe actiuni la companii importante, ne razboim pentru mai mult teren, pentru ca tara noastra sa prospere si celelalte sa ramana in mizerie. Dar pana la urma, tara care ramane in mizerie este cea care ajunge in varf. Si asta pentru simplul fapt ca in loc de a salva padurile rare, le defriseaza, ca sa mai construiasca o noua uzina, o noua fabrica poluanta care sa asigure bunastarea momentana a unor indivizi. Tarile care sunt lasate fara tehnologie, fara constructii masive, fara exploatari neincetate... acelea sunt adevaratele locuri care au ramas intacte dupa atata timp. Acelea sunt locurile care merita vizitate, care nu merita sa-si piarda inocenta doar fiindca niste investitori vor sa mai aibe loc ca sa faca un bloc sau o masinarie moderna. Ar trebui sa ne preocupe mai mult protectia naturii, a locurilor neatinse decat dezvoltarea economiei sau, mai bine zis, dezvoltarea poluarii.

Sper ca macar 1% din cei care citesc acest post sa fie de acord cu mine sau daca nu, sa realizeze, sa recunoasca cel putin pentru ei insisi ca am dreptate. Ca aceasta poluare este extrem de daunatoare. Si nu functioneaza ideologia "sa mai facem putin rau pentru ca apoi sa remediem totul". Nu merge sa omoram natura de la radacina ca sa dezvoltam o tehnologie care sa nu mai aiba nevoie de resurse naturale.

GreenPeace FTW. (Romania sau International)

Get Involved! Give Earth A Hand!

I am sooo back!

Merhaba!! I am back. I am back! I am baa-aa-aaack!! Da, m-am intors dupa fix 15 zile de absenta in Bucuresti. A fost o vacanta placuta, deoarece turcii sunt mereu placuti, relaxanta, dar poate interminabila. Am inceput cu ghinion inca din prima zi, cand ne-am “blocat” in Bulgaria din cauza unei 'defectiuni tehnice'. Adica am pus benzina in loc de motorina si a trebuit sa impingem masina pana la o rampa unde sa scoatem 40l de amestec cu un tub de plastic. Sa sugem la ala sa vina lichidu' inapoi. Super zi. Si dupa asta, am vazut 4 berze intr-un cuib, prima oara anu' asta. Da, normal ca ai mei trebuiau sa faca 'speculatii'. “Suntem noi trei si poate isi gaseste si Mihai o turcoaica.” Yay, cum sa nu. In Bodrum mi-am gasit de lucru si asa a aparut o surpriza, pe care usor-usor o va descoperi toaaaata lumea. Nu dezvalui nimic! Ma rog, un ghinion nu era de ajuns, asa ca atunci cand am ajuns la hotel nu ne-au cazat imediat, ci dupa 3 ore. Inca din prima zi am avut de-a face cu netu', dar fiindca WiFi-ul era jalnic, nu puteam sa intru pe blog/youtube(era interzis) si nici pe mail (mergea greu).

Fara photoshop.

Cocktail-uri, distractie, soare, arsuri, piscina, ayran, valuri, spectacole, mancare (cat cuprinde), Frukto (care imi aminteste de Frigusor), sex (on the beach), party-uri in fiecare seara, strippere si multa bere. Astea sunt cuvintele care descriu perfect vacanta mea in Turcia. In jur foarte multi englezi blonzi (fara exceptie). Atat tipe, cat si tipi se perindau prin hotel in fiecare zi, dar din moment ce majoritatea erau turci, niciun contact nu se putea stabili. Evet. Totusi, m-am imprietenit cu niste englezi, dar prima intrebare a tipului a fost una atat de normala... “What conditioner do you use?”. Supeer. Am descoperit savoarea laptucilor, care au gust de iarba. Am avut si Mtv, unde m-am uitat la Jersey Shore, ABDC si Jessica-rahat in germana, dar si la A Double Shot at Love, with Ikki sisters. Doamne, chestia aia ma face sa rad numai cand vad emblema cu doua shot-uri de tequila. E dementiala. Mortala.

Se pare ca turcoiacele au o abilitate innascuta de a da din limba/buze. De ce? Pai nu numai in Romania exista tipe care sa linga senzual o inghetata sau sa isi plimbe limba peste dinti seducator (adica ceva in genul “te vreau, dar eu sunt curva, asa ca mai saliveaza putin si apoi vorbim de pat”... ce sa le faci, turcoaice). Si sunt ataaaat de multe. Ma rog, erau.

Muzica a fost de doua feluri. Muzica de club, majoritatea romaneasca (Iiiiiiiiiiiiiiinnnnnnnnaaaaa, cu figura corespunzatoare si alte chestii care se numesc cantareti) si muzica de calitate, live, care era absolut dementiala. La petrecerile pe ponton sau la barurile intime puteai asculta Sway, They Long To Be, Susanna si multe alte hituri perfecte pentru o seara pe un ponton, la lumina lunii. Luna, spre fericirea mea, a fost plina intr-o seara si eu mi-am scos aparatul de la praf pentru un sir de poze.

A whole new world
A new fantastic point of view
No one to tell us no
Or where to go
Or say we're only dreaming

Singura chestie importanta de la masa este sosul de iaurt cu usturoi. Nu, nu se numea “yogurt with garlic” ci “garlicky yogurt”. Prima oara cand am vazut-o am bufnit in rasete atat de puternice... Reclama pentru iaurt: “Garlicky yogurt... Yum Yum!”

Stiu ca toata lumea e plecata zilele astea si... oricum, eu stau doar o zi in Bucuresti, fiindca ma imbarc pentru o noua calatorie, de aceasta data in tara. Desi vreau sa merg si in aceasta mica vacanta, astept cu nerabdare ceva de 7*. Ce putea sa fie oare de 7*? Numai tabara lui Raaadu! Dar mai e muuult pana atunci.

De la 46 de grade, m-am intors in Bucurestiul plin de praf, cocalari, pokemoni si alte resturi de oameni. Si nu, nu exista nici o parte buna (decat cea cu “pamantul neaos strabun”) asa ca va las, chiar daca incheierea e trista si brusca.

P.S. Am vazut ca sunt 3 persoane care vor sa ard in focurile iadului. Da, si eu va multumesc ca ma iubiti! Tesekkurler! Cпасибa! Thank You! Si eu va iubesc la nebunie! [No me puedo controlar!]

XOXO.

Tap Tap!

Inca imi tremura degetele de fiecare data cand ascult Hello Fascination sau I got Soul, I'm so Wasted. Cred ca aceasta tabara a fost o tabara bestiala, dar a fost asezonata cu oameni de calitate (exceptie facand Vuvuzela Guys si M.). Da, acum realizez ca deja imi lipsiti. Si imi mai dau seama si de faptul ca am aproape 600.000 de puncte la I got Soul. La extreme.

Poimaine plec inca o data. De aceasta data in Turcia. Ah... e atat de trist si de fericit totul in acelasi timp. Nu, nu mi-a spalat nimeni creierul. Incredibil, dar sunt acelasi eu. Narcisist (poate mai mult decat de obicei), sociabil... eu. Dar este sentimentul de dupa fiecare tabara. Acum doi ani, cand am mers singur intr-o mare de copii, si ne-am imprietenit, mai usor sau mai greu. Anul trecut, cu nebunele (Diana... cand dai prin Bucuresti, vei fi EXTREM de certata; adica 10?!?) a fost bestial, mai ales ca am cunoscut o gramada de persoane noi. Maria din Brasov, Mihai, hiperactivul... La ski, unde mi-am cunoscut din timp viitoarea colega si alti 56-isti. Acum, cand am cunoscut clujistii, pe Andrada, Ana, Saya, Cantemir, Iulia, Andreea, Georgiana... Thanks for the memories! DAR! Traim, oameni buni! Nu suntem in niciun lagar de concentrare, inchisoare si nici nu vrem sa ne sinucidem in masa. Ne-am stabilit cu totii punctele de intalnire (adica ICHB si Viteazu').

I could use another round,
So i could really, get on down
I got soul, soh-oo-soh-o wasted.
I'm in the middle of the floor,
Everybody's lookin' at me
I've got soul, soh-oo, soh-o wasted
Yeah

Nu de alta, dar eu inca bat Tap-ul.

Fiecare seara a avut ceva special. In afara de cina (unde MEREU era PUI! [In Poiana Pinului/ Se mananca numai pui.]) am avut seara pe patura, uitandu-ne la cerul nepoluat, plin de stele, am avut cele 45 de minute zilnice de discutii despre sex, serile "Aveti orgasm. Aveti orgasm. Si tu ai orgasm. Si aveti orgasm. Cu totii avem orgasm.", ciocolatile calde, biliardul (unde masa era inclinata) si multe alte amintiri.


Here's To You Glorify My Darlings, Are You Satisfied?
Here's To You Criticize My Darlings, Are You Satisfied?
You Build Me Up Just To Break Me Down
You're Being Loud Without A Sound
You Paste Me In Just To Cut Me Out
Hello Fascination.

\Fiindca deja o ador/

Astazi (adica de la ora 12 noaptea incoace) mi-am luat "la revedere" de la multi prieteni. Ioana, Cristi, Andrada, David, Iulia, Georgiana, Andreele, Sabina, de fapt, de la toti. Dar, la intoarcere, am gasit-o pe |Irina, nerabdatoare. Nu ne mai vazuseram de mult :)). Dar dupa o sedinta de mers prin parc cu rolele, trebuia sa vina ceva mai neplacut. Sau prea placut pentru a fi suportat. Cherry Lip. Cred ca o sa ajung sa cumpar o chestie din aia la toate persoanele pe care le cunosc, numai ca sa fiu inconjurat de acel miros inconfundabil. Acel miros care ma transpune intr-o stare de melancolie. Mirosul care ma face sa ma gandesc la nametii de zapada din iarna asta. Mirosul care ma face sa ma gandesc la cum a decurs ultimul an impreuna pentru noi. Mirosul care ma face sa ma gandesc la cirese amestecate cu ceva... foarte bun :lol: .

Ca sa termin intr-o nota mai vesela si ca sa fac un post kilometric... sa nu imi simta nimeni absenta, voi pune un fragment si de la un soundtrack. Care de fiecare data cand il ascult ma face sa rad. Cu lacrimi. Mai rau decat posturile Dinei.

Get crazy get wild
Let's party get loud
If you wanna have fun and do something
If you wanna have fun and do something

Am intrat din nou in fibrilatiile netului. Si cica mi-a crescut parul luuung. Votati si la poll-uri, ca sigur o sa apara cateva. Si Ali, am un cadou pentru tine. Ghici ce. E cu portocale!

Licky Licky Yum Yum

A venit 1 iulie. A trecut 1 iulie. Am aflat ca am intrat in... COSBUC! Am primit lap'ul meu minunat. Am avut parte de o intalnire a bobocilor relaxanta, avand ocazia de a ne retine numele, de a ne plimba pana am facut bataturi si de a manca in 92 Mc. Fiindca le-am promis viitorilor mei colegi ca o sa apara pe blog si le-am spus ca eu fac din orice ceva, sa incep, nu?

Domnisoara Voicu. Cine poate sa o uite pe domnisoara Voicu, care are o obsesie (sau fantezii) cu portocalele si nu numai. Kullervo, tipu' de la uman, inalt cu par lung si sociabil (asta spre deosebire de altii). Cristi blondu' (da, e de ajuns). Saracuta de Bibs, care pana la urma si-a gasit porecla potrivita (nu Boobs sau altceva...), ea fiind tipa de la real. Ana, care nu a gasit altceva care sa rimeze cu 'ink' in afara de pink. Lina si Lorelei care au infiintat 'ceva'. Si nu voi dezvalui ceva-ul. Turquoise care nu face diferenta dintre rap si rap. Si Fericire care... e fericita. Desigur, nu o uitam pe Taca, care e deja zuzu de la 4 ani in Cosbuc. Desigur nu le uitam pe Irina, Anx si Irin'.

Pentru ceilalti. Luni, dupa inscriere, la ora 16, in fata liceului. A doua intalnire cu bobocii. Cu cat vin mai multe persoane de la real, cu atat mai bine.

Lasand Cosbucul deoparte, sa mergem putin in aria fanteziilor, satisfactiilor si a placerilor. Portocalele. Sau discriminarile emoticonurilor. Sau rasismul. Sau nazismul. Cred ca daca domnisoara Voicu ar citi astea ar incepe sa strige "Licky Licky Yum Yum". Asa-i?

Ei bine, de astazi in 4 zile va debarasati de prezenta mea nenorocita. Oricum... cine imi simte mie absenta??

Acum, fiindca deja este ora 12 si eu nu am pus in gura nici macar o gura de apa, va las.

Cold Hands and a Heart of Stone

Nu este vina mea. Chiar nu e vina mea ca scriu pe un blog care nu e privat si voi cititi. V-ati luat la cearta. Ba "cine e aleasa", ba "da-ne initiala", ba "ai unele parti scrise bine, dar restul afirmatiilor se bat cap in cap". Da, va zic cine este. Dar mai intai, trebuie sa va chinuiti si voi putin.

Vorba lui Ozzy. Blogul meu a devenit un forum. Acuma ar trebui sa incep sa ma plang de cat de greu este sa va tin interesati si cat de greu imi este sa moderez comentariile pe care nu le moderez? Nu, va spun ca daca voi considerati ca sunt insensibil, ar trebui sa va puneti pe votat. Maine se inchide votarea si, ca veni vorba de maine, tot atunci se vor afisa rezultatele repartizarii. Poate pe seara, ca nu cred ca sunt ei atat de rapizi... Si desigur, puteti sa comentati aici, pe forumul national, unde ati intrat.

V-ati mai calmat? Va simtiti mai bine? Ei bine, eu nu. A trebuit sa stau in casa (nu ca as fi putut iesi, dar...) plictisindu-ma de moarte. "Orice rezultat e mai bun decat o lunga asteptare." Decat sa vad ca am intrat la Viaceslav Harnaj, mai bine astept. Desi pare imposibil... Maine vom afla unde ne vom petrece urmatorii 4 ani. Nu o sa intru in sentimentalisme sau chestii "ar fi trebuit sa punem toti material rulant pe primul loc, ca sa mai ramanem impreuna inca 4 ani". Nu. Ne vom vedea peste 5 ani, ne vom imbratisa atunci si dupa, din nou, un pa-pa pentru inca 15 ani?

Fiindca am vazut ca blogul e frecventat de foarte multa lumea, lansez si aici invitatia pentru intalnirea bobocilor. Deci, cine e la Cosbuc sau va fi, contact me!

Revenind la tema, ma gandesc la toti cei care nu sunt in Bucuresti pe 1, toti cei care sunt in varful muntelui si nu au semnal sau internet. Eu unul nu as putea sa plec si sa nu fiu acasa cand se afiseaza rezultatele. Sa nu vad cu ochii mei ce scrie in dreptul numelui meu. Groaznic, mi se pare tortura curata. Mai rau decat asteptarea de nici o luna... Ma gandesc numai ca dupa ce aflam in sfarsit unde am intrat, ne vom bucura si noi de vacanta... Dar gata! Deja aberez si nu am spus ce trebuia sa spun. "Indiciul", adica ceea ce cautati voi, numele si initiala si tot ce mai vreti, se afla in primul meu post. In seria de atribute. Inca nu pot sa cred ca era ceva la mintea cocosului si voi nu l-ati vazut. Era sub nasul vostru.

Imi cer acum scuze oficial pentru spiritele incinse si pentru mirosul de creier prajit... V-ati stors din toate storcaturile si nu ati putut sa va dati seama de un lucru banal. Ma rog... voi reveni curand.

Love

 ~ Because you inspired me every second of my life. [not you, Alexa.]

Why do you think I love you? Or better said, what does love mean for me? Love means being with someone you care about and if you really love someone you will never stop thinking about them. And I never stop thinking about you. I see you in front of me, whenever you are gone or near. My heart races when I see you after an hour or a day apart. Love is something you can't explain. Love is something that comes from the heart and you can feel it... And I must say, I feel it all for you. Because you are my air, you are my inspiration in everything I do and in every choice I get. You.

Love is when someone hurts you. And you get so mad but you don't yell at them because you know it would hurt their feelings. You know how I want to scream and shout when you are not looking appropriate. I never do it. There's nobody around to listen to what I have to tell you. Nobody to hear my shouts. Nobody. But there's always one person. You.

Love is when you don't complicate each other's life, but compliment it. And you certainly do it. Because you are each and every day near me. You help me when I'm ill, you support me when I failed, you help me when I want a revenge or just to stand up on my feet. You are there to make me conquer the world. All this, for you. Love is that special feeling for that special someone. You, cupcake, are my special someone. And you are not only special. You are the most special person in my life. You.

When you tell someone something bad about yourself and you're scared they won't love you anymore. But then you get surprised because not only do they still love you, they love you even more. Still, I can't tell you something bad about me. I guess you know why. Because all I did in my life, I did it with you. Fighting, traveling, chatting, crying, being affected. Everything. You.

True love is your reincarnation into another persons soul. And that means we are not just soul-mates. We are one soul. One soul. One body. And true love resists forever. Whether I am mad at you or you are mad at me, we can't get rid of each other. We are bounded for life. Me. You. Forever, ever after death.

 ~ Because you mustn't forget that I love you. [Not you, Alexa]