If I lay here
If I just lay here
Would you lie with me and just forget the world?
A massive yes, a massive universe. Si dupa cum a spus si Irina, noi vedem stelele asa cum au fost ele acum 65 de mii de ani. Pacat, cata irosire de frumos, cate lucruri minunate irosite. Poate ca totul are o valoare, dar numai unele lucruri au o adevarata valoare. Amintirile placute din cei 11 ani de cand ne cunoastem sunt pe cale de a disparea, usor, putin cate putin. Unsprezece ani. Atata timp a trecut. Din grupa de pitici (20 la numar), am ramas doar 11 in clasa I. Au mai venit inca 11, cu care ne-am imprietenit de-a lungul a 8 ani. In clasa a V-a, au mai venit 4 persoane, care au incercat (si unele au reusit) sa se integreze in grupsau au incercat sa il distruga din temelii (doar au incercat).
Atatia ani si atatea amintiri. Casatoria dubla de la gradinita (Miruna-Alex si Eu-Irina), Serbarea de Iarna cand am lesinat, Miruna care ne anunta din pat daca vine educatoarea, Miruna care sforaia si nu ne mai anunta ca vine educatoarea. Taberele cu invatatoarea si faimoasa melodie (deja hit international) "Ochii lui Thaci", noptile cand dormeam cu Alexa peste mine si eu peste geanta ei, Diana si Alex (atunci nu exista piept-dezgolit) care dansau, diriga noastra cu "plantuta" si "floricica", Baciu, pe care il consideram un zeu care nu dadea 10, profa de isto (atunci chiar preda! [vremuri de mult apuse]), crizele de plans, combinarile ciorapoase, noua diriga, cercurile de dinainte de teze (unice sau evaluari), teatrul (nu am trecut de proba initiala :))), dar si dramele de anul acesta. Si totusi, toate astea nu reprezinta nici 0.1% din ce s-a intamplat [mentionez aici si replicile Dianei, gen: "Ti-o trag pana iese!]
Cat mai avem? Teoretic, am mai avea vreo luna, fara vreo 8 zile. Practic, deja ne-am despartit. Pai ce mai avem? Teza la geografie si in rest nici nu mai dam pe la ore. Mergem la mall/Unirea/oriunde altundeva decat la scoala. Bine ca mai mergem in tabere. Bine ca mai exista dezbaterile. In rest, bye-bye and good night!
Exista TOTUSI si o parte buna! Vom scapa de toate scursurile, nenorocirile si idioteniile. Pai nu, "in clasa noastra au ajuns sa se lafaiasca toate lesinaturile!". Dar sunt sigur ca o sa ne intalnim la liceu (da, "Cosbucista Porno" si "Cosbucista Impiedicata si Cazuta").
You always choose to stay
I should be thankful for everyday
Heaven knows what the future holds, or at least where the story goes,
But I never believed until now
I know I'll see you again, I'm sure
No, it's not selfish to ask for more
One more night, one more day, one more smile on your face
But they can't take yesterday!
Je m'en vais, où je vous gifle. Je m'en vais!,
XOXO
If I just lay here
Would you lie with me and just forget the world?
A massive yes, a massive universe. Si dupa cum a spus si Irina, noi vedem stelele asa cum au fost ele acum 65 de mii de ani. Pacat, cata irosire de frumos, cate lucruri minunate irosite. Poate ca totul are o valoare, dar numai unele lucruri au o adevarata valoare. Amintirile placute din cei 11 ani de cand ne cunoastem sunt pe cale de a disparea, usor, putin cate putin. Unsprezece ani. Atata timp a trecut. Din grupa de pitici (20 la numar), am ramas doar 11 in clasa I. Au mai venit inca 11, cu care ne-am imprietenit de-a lungul a 8 ani. In clasa a V-a, au mai venit 4 persoane, care au incercat (si unele au reusit) sa se integreze in grupsau au incercat sa il distruga din temelii (doar au incercat).
Atatia ani si atatea amintiri. Casatoria dubla de la gradinita (Miruna-Alex si Eu-Irina), Serbarea de Iarna cand am lesinat, Miruna care ne anunta din pat daca vine educatoarea, Miruna care sforaia si nu ne mai anunta ca vine educatoarea. Taberele cu invatatoarea si faimoasa melodie (deja hit international) "Ochii lui Thaci", noptile cand dormeam cu Alexa peste mine si eu peste geanta ei, Diana si Alex (atunci nu exista piept-dezgolit) care dansau, diriga noastra cu "plantuta" si "floricica", Baciu, pe care il consideram un zeu care nu dadea 10, profa de isto (atunci chiar preda! [vremuri de mult apuse]), crizele de plans, combinarile ciorapoase, noua diriga, cercurile de dinainte de teze (unice sau evaluari), teatrul (nu am trecut de proba initiala :))), dar si dramele de anul acesta. Si totusi, toate astea nu reprezinta nici 0.1% din ce s-a intamplat [mentionez aici si replicile Dianei, gen: "Ti-o trag pana iese!]
Cat mai avem? Teoretic, am mai avea vreo luna, fara vreo 8 zile. Practic, deja ne-am despartit. Pai ce mai avem? Teza la geografie si in rest nici nu mai dam pe la ore. Mergem la mall/Unirea/oriunde altundeva decat la scoala. Bine ca mai mergem in tabere. Bine ca mai exista dezbaterile. In rest, bye-bye and good night!
Exista TOTUSI si o parte buna! Vom scapa de toate scursurile, nenorocirile si idioteniile. Pai nu, "in clasa noastra au ajuns sa se lafaiasca toate lesinaturile!". Dar sunt sigur ca o sa ne intalnim la liceu (da, "Cosbucista Porno" si "Cosbucista Impiedicata si Cazuta").
You always choose to stay
I should be thankful for everyday
Heaven knows what the future holds, or at least where the story goes,
But I never believed until now
I know I'll see you again, I'm sure
No, it's not selfish to ask for more
One more night, one more day, one more smile on your face
But they can't take yesterday!
Je m'en vais, où je vous gifle. Je m'en vais!,
XOXO
Dupa parerea mea, ai un blog foarte interesant..si niste postari interesante, dar mai ales "69 things to do" sunt foarte incitante :)) Am intrat o data pe blogul acesta si apoi am inceput sa-l urmaresc. Imi place ca povestesti si despre cum esti pipait si despre rochia de banchet a Alinei. :)) Postarea cu melodia: "Je ne regrette rien", m-a facut sa o ascult, realizand ca o stiam, iar "imaginea" de acolo este chiar :|. Cam atat! :)
RăspundețiȘtergere