Pesta umana

Suntem tineri. Si stim ca dragostea este un camp de lupta, la fiecare pas, o bomba fiind pregatita sa explodeze, pentru a arunca praf in ochii celor doi indragostiti, derutandu-i, indepartandu-i de la o dragoste aparte, speciala si aruncandu-i departe in chin si urlet. Nu trebuie sa fii un ucigas ca sa-ti dai seama, cu sange rece, ca toata "distractia" aceasta este de pomina. Nu trebuie sa ai insensibilitatea in sangele tau pentru a-ti da seama ca o bomba este un pericol, o capcana pusa de un asasin ce ucide din... amuzament. 

Pentu fiecare pumnal strapuns in inima ta, un altul afecteaza sufletul altuia, lasandu-l intr-o balta de sange, fara vreo putere de a se ridica de sus si a purta drumul pe care dorea sa-l termine... Lasandu-l in viata, dar sters, fara suflul dragostei. Fara promisiuni, fara cereri, totul se evapora ca o picatura de alcool lasata in respiratia Soarelui, in caldura cotropitoare.

Si tu? Tu cine esti de imi calci degetele, strivindu-mi sangele si alarmandu-mi celulele? Cine esti de vrei sa ma vezi jos, cat mai jos, ca sa poti profita de amor, de durere, de pasiune si de caldura? De caldura din sange, cea din inima sau cea care se pierde catre tine, intr-o imbratisare dureroasa? Ca te simt la piept sau te vad departe, totuna-mi este. Ca respiratia orasului o simt pe pielea mea fragila si umeda sau ca aud voci departe in mintea mea, la fel de nebun voi fi? Dar tu, cum poti pleca fara un cuvant de adio, fara o ultima atingere de ramas bun, fara o pala de aer ce din gura-ti izvori? 

Dragostea nu musca, dar te raneste chiar mai rau. Si oare inca poti respira dupa o gura de amor? Degetele inca-ti asculta ritmul batailor inimii sau te-ai plictisit de-a incerca, te-ai dat batut, te-ai lasat cucerit de lancezeala, ca un molcom urs c-o zmeura-n gura? Poate poti la fel sa-ncerci - musca din dragoste, dar ai grija la indigestii...