Ziua "Anx"

La comanda dragei mele prietene Anx, trebuie sa fac cateva posturi la sugestia ei. De aceea acesta zi se numeste ziua Anca, in care toate posturile o sa fie cu dedicatie.

Asadar, de ce "Anx este cea mai geniala fiinta de pe pamant?" Pai avem mult de vorbit aici...este singura care poate sa mearga pe tocuri, indiferent de situatie. Cum isi infige ea toculetele alea lungi si ascutite in zapada batatorita...ah. Totusi, ea iubeste la nebunie conversii, dar cand vine vorba de incaltat - pantofii cu toc ca sunt muuuult mai usor de pus. Dupa aceea tot ea se plange ca o dor picioarele, ca vrea sa stea jos, ca mai are un pic si lesina...

Ea se impiedica de orice cand merge la tabla la mate, ei ii cade mobilul pe jos in ora de civica, ea tipa la toti din motive necunoscute si tot ea se cearta cu mine si cu Alina. Ea o potoleste pe Alina cand incepe sa isi apere cartile cu Steph K. Ea este singura care s-a alaturat mie si Irinei in mania Starbucks(da, stiu, un nou post). Ce sa mai spun... Ea este singura care face ca o oala sub presiune cand aude de SUA, Texas sau California. Ea este singura care este innebunita dupa Joey Poey (parca afina, nu?)

Anx este Anx. Ea este singura si unica. Ea este THE ONLY ONE in persoana.

P.S. Multumita de primul post din 11 martie?

P.S.2 Poza este absolut groaznica...btw, de cand apari tu in poze fara machiaj?

De ce cateodata unele fotografii nu sunt doar...fotografii? (II)

Picaturi de roua sau de ploaie, toate se pot aduna in varful unei frunze, gata-gata sa cada pe solul umed. Dar o picatura perfecta stransa pe o frunza rosie este ceva rar, mai ales daca in ea se reflecta o lume total diferita. Incep astfel cel de-al doilea post cu fotografii...sper sa nu fie si ultimul...

Poate fiindca atunci cand ploua si se formeaza balti, se reflecta unele imagini si astfel se creeaza doua lumi. Una reala si una imaginara, cea din oglinda, unde pot fi multe lucruri diferite, chiar daca sunt si multe asemanari. Stiu, acum nu suntem in Wonderland, asa ca sa nu mai aberez si sa continuam...

Poate fiindca unii (eu) au o obsesie cu Luna. Spre exemplu, eu vad Luna superba, indiferent de norii care ii stau in fata sau de blocurile care o ascund inainte de a aparea pe cer. Insotita de stelele stralucitoare, Luna, ca si in aceasta fotografie, este impozanta, indiferent daca se vede total sau doar o raza argintie. 

Poate doar fiindca acestea surprind imagini mirifice, la fel ca Aurora Boreala din Nord. Surprinsa in lumina, aceasta prinde mai multe culori superbe, de deasupra unui oras intunecat.

Fotografiile sunt uneori plasmuiri ale imaginatiei noastre...cu ajutorul editarilor si a schimbarilor de contrast, acestea pot fi adevarate opere de arta, care par cum ca ar fi ireale.

De ce acum?

Daca ma intrebati pe mine, viata nu este corecta. De ce trebuie sa dam atatea teste la matematica (unul dupa altul)? De ce trebuie sa ne tina Baciu in teste idioate? De ce sa dam test la geografie? De ce sa ne aculte la istorie? De ce sa dam test la religie? De ce, cu ce ne ajuta toate astea pe noi? E oare vreo diferenta in viata ta daca nu stii ca (x+1)(x-1) da x.x - 1? Wow...asta facem noi cand mergem la supermarket...calcule complicate sa vedem..."Ne pacaleste oare cu 20 bani?"

Am suportat-o 4 ani pe Nicolae... poate mi-a parut rau cand ne-am despartit de ea. Au urmat 3 cu "mamica uda plantutele", dar nu mi-a placut sa o vad cum pleaca de la noi. Acum...chiar daca numai juma' de an, am stat si cu "Campia Carei are dune de nisip si influente climatice oceanice". Si cu voi, cu voi am stat 8 ani, aproape (si cu unii chiar vreo 12, daca nu ma inseala memoria), si stiu cat de rau o sa imi para cand o sa ne despartim. Aveam antipatii, grupuletele s-au format din prima zi, mai mereu stateam in bisericute, dar pana la urma, am stat langa voi, mai aproape sau mai departe timp de 8 ani de zile. Da, stiu ca o sa imi fie dor de voi dupa ce o sa intru la liceu. Poate ca o sa ma intalnesc cu Irina la acelasi (nu mi-ar strica inca 4 ani de LoTR si Leggie), poate ca o sa ne intalnim pe strada, sau poate nu o sa mai dam de ceilalti niciodata.

O sa gasim noi profi si o sa ne fie dor de Baciu, de Badea care mai da un punct la lucrarile de 4, de profa de franceza care ne-a tarat la DELF, pana chiar si de profa de civica, cu toacele ei si cu esarfa roz. In vacanta de vara, atunci a fost momentul in care am constientizat ca voi pleca, ca veti scapa de mine. Dar m-am gandit...vreau sa plec cat mai repede din scoala asta mizera, cu cocalari, pitipoance si multe alte specimene. Dar in acelasi timp, parca nu vroiam sa imi las aici amintirile de 8 ani.

Probabil veti crede ca aberez in aceste momente, dar se trage de la "testele de evaluare din mai". Din ce in ce mai aproape de ele, din ce in ce mai departe de voi... Intru in depresie

De ce cateodata unele fotografii nu sunt doar...fotografii? (I)

Cateodata, culorile neobisnuite par capabile de a crea un nou univers. In fotografia de alaturi, spre exemplu, totul pare scos dintr-un joc video...

Poate este din cauza ca unele locuri, surprinse la timpul potrivit arata de parca ar fi fost un dezastru, sau dinpotriva, arata de parca cu mult timp inainte ar fi fost locul in care s-a desfasurat un basm.(Sau poate la fel de bine sa fi fost platoul de filmare al unui horror.)

Poate doar fiindca in unele tari, cum ar fi Grecia si Cipru, exista colturi de stanca, pe care se formeaza orase minunate. Si nu orice fel de orasele...ci unele colorate, cu propriul comert, propriile afaceri si propriile bucurii...

Poate fiindca surprind crudul adevar despre cum presedintii si prim-ministrii fac promisiuni dar nu le indeplinesc niciodata... Autostrazi peste autostrazi, dar exista numai trafic blocat si gropi uriase...

Poate fiindca surprind lucruri mirifice, de care ne vom putea aduce aminte in viitor...Spre exemplu...intr-un desert din Texas sunt multe momentele in care fulgerele se intalnesc pe cer, in fata unor cactusi. Dar, cine este capabil de a le surprinde, avand in vedere ca zabovesc pe cer doar o secunda?

Poate ca sunt prea frumoase si reflecta realitatea... in diferite moduri. Niste nori luminati de soare par extrem de banali... dar niste nori care in lumina soarelui prind o alta culoare, una neobisnuita si se reflecta in apa unui lac... acestia cu siguranta nu mai sunt atat de banali...

Poate ca nu sunt cele mai relevante, dar cu siguranta aceste fotografii va pot schimba parerea despre...unele sau altele... Revin cu seria II

Iarna...din nou

Ooo da.... a venit din nou iarna. Trebuia ea sa se intoarca, nu putea sa stea acolo si sa lase si primavara pe la noi...Nuuuu! Au fost doua zile cu soare si temperaturi de peste 15grade si acuma PAC! ca a venit iarna cu temperatiri de -15grade. Superb, asa-i?

Ca sa nu mai zic ca dezastruoasele cutremure vin. VIN LA NOOOOI! Alina moare de frica ca se sparge Kim daca vine cutre, Irina e speriata ca moare fara sa citeasca ficurile ei cu Leggy.(sorry, Leggie) Unu cu apocalipsa din 1999, altu cu Antichristu' din 2034(la eclipsa de soare), ce sa faci...numai aberatii...Dar astia suntem noi!

Azi e 9 martie...cica e baba mea...si daca asa e, inseamna ca o sa fiu crud si hain anu asta la cat de frig e afara...(Irina catre Alina: "Te sfatuiesc calduros sa te uiti pe geam" "Oh, Doamne! Ningeee, AAAH!")

Celebru si interzis!

Se pare ca de vreo 2-3 ani sunt celebru cu cateva parti din corpul meu. Albume, filme, single-uri si chiar aparitii mondene... Desigur eu habar nu aveam de aceste lucruri, pana acum vreo 2 saptamani cand am descoperit adevatata identitate a Demetriei si a lui Sel.

Este chiar imbucurator sa stii ca tu castigi mii de dolari, dar nu primesti nimic, adorabil! In orice caz, nu pot lasa aceste vedete cu persoane din lumea aia...nenorocita. Delincventi, "d-aia cu tigara in gura", "nebuni care aluneca pe niste placi de lemn" sau multe alte specimene...

Se pare ca in ultimul timp nu numai ca nu este recomandat, dar este interzis de-a binelea sa pui o intrebare inocenta. "Ce faci?" - "Bine, dar de ce intrebi?" sau ""Ce a zis papusa?"" - "Mai nimic" - "Bine atunci" - "De ce? Te intereseaza?"

Da, ma intereseaza la culme...deci nu mai pot, dau pe-afara de interes... Si inca nu am primit pozele cu copyright ca fetita blonda nu a avut bunavointa sa le trimita...Dura muuuult prea mult, ii consumam din timpul ei mega-ultra-pretios pe care si-l consuma uitandu-se (si/sau salivand) la niste fotografii (facute sau nu de ea). Dureros si trist, asa-i?

Again...

Nu pot sa cred cat de repede trece timpul...e uimitor! Parca ieri eram pitici si faceam scenete cu fulgi de nea, spuneam poezii inocente cu pisicute si catelusi si ne jucam in curtea gradinitei... Acuma suntem niste giganti fara suflet, fara rationament, care nu gandesc niciodata inainte de a face ceva. Inainte eram mici si prosti...acum suntem mari si prosti, si asta e crudul adevar.

Olimpiade peste concursuri, matematica peste romana si filme peste parcuri. Toate fac parte din viata noastra, probabil a fiecarui copil "eminent". Este adevarat, la Alice in Wonderland merg numai copii, dar este un film pe care unii pici s-ar putea sa nu il inteleaga. Tim Burton a facut o treaba magnifica, se adauga 3D-ul si efecte speciale, un iepure cu un monoclu si o omida albastra care fumeaza narghilea si obtinem un film minunat...(am uitat de amnezica)

Nu este recomandat sa mergi cu rolele in parc cand sunt 3-4 grade afara... Mai ales daca ai si o companie care...lasa de dorit. Bravo celor doua patlagici, dar atat... Frigul, stratul de zapada acumulat intr-o noapte si cerul senin fac dintr-o plimbare cu rolele o adevarata...durere de picioare, maini, fata, umar, cot, etc.

Am mentionat oare ca m-am apucat de o noua opera de arta? Daca nu, aflati acuma...scriu "Antichrist" si chiar daca am ajuns la un punct mort, imi place! Multumesc Lisabelle ca si-a uitat caietul de bio la IUB, altfel nu ajungeam sa aberez despre asa ceva never ever. Nimeni nu imi duce dorul, niciodata, asa ca de ce ati face-o acum? Poze mai incolo...

FRENZY!

Blow my speakers up
Blow 'em up
Blow my speakers up



Blow my speakers up
Blow 'em up
Blow my speakers up



Blow my speakers up
Blow 'em up
Blow my speakers up

 

Let's talk about jesus christ

Let's talk about what you like

What makes you tick...

What makes you cry..

What makes you sick..

What's on your mind?

Pentru ca Alina mi-a bagat-o in cap si e molipsitoare...rau...Blow 'em up!!!

A new day, a new fight.

Vreau sa incep prin a-i multumi Alinei, persoana care m-a inspirat si care mi-a dat ideea de a scrie un nou fic. Vreau sa ii multumesc tot ei ca m-a convins sa ii dedic ceea ce scriu (cu conditia sa imi dea cartea cu Nostradamus). Vreau sa ii multumesc tot acestei oame pentru ca ne certam, ne impacam si pe drum spre Irina facem biatlon. Dar nu orice fel de biatlon - unul din care facem o drama lacrimogena.

Asa este, m-am apucat din nou de scris...dar m-am reprofilat. De la sex things am trecut la drame lacrimogene. Stiu, uuuuh! Vreau sa scriu despre al 2-lea (sau al 3-lea sau al 20-lea) Antichrist. Ooo, da, abia astept, mai ales ca deja am inceput. Eseul meu saptamanal pentru meditatiile la engleza are un subiect inedit. "Daca ati putea sa creati o noua sarbatoare, pe cine ar onora?" Sarit putin de pe fix, si poate plictisit de speculatiile din ultima vreme, am ales o sarbatoare pe masura subiectului: Earthquake Day. Extrem de interesant, mai ales ca cica ne pandeste un cutremul mare...brrr&uuuh! Dar, altfel cum si-ar mai face astia de la tv rating?

In orice caz, eu ma simt din ce in ce mai rau. Ma imbolnavesc pe zi ce trece, sunt din ce in ce mai obosit si...nu mai vreau scoala! Stiu ca nu am scapare, dar ma duc sa ma eliberez scriind...(sunt la o scena de viooool)[am spus ca nu mai scriu sex things, dar...odata ce am apucat "calea gresita" cu greu ma mai indrept]. Probabil ca nu suportati sa ma vedeti cum ma plang de viata mea, dar atunci, de ce mai cititi chestiutele astea, huh?

Timpul zboara, timpul sta...

E jumatatea saptamanii...aproape. De ce trece timpul asta asa de greu? Fizica, Mate, Romana, Mate si Mate din nou! Deja e prea mult. De ce oare cred profii ca daca ne baga din ce in ce mai mult pe gat o sa invatam din ce in ce mai bine?

Luni a fost Martisorul. Daaa, este o zi asemanatoare Dragobetelor sau Valentine's Day. Este UNICA zi din an in care TOATA lumea este fericita. Oare? Nu supot VD, de ce oare as suporta Martisorul? Doar fiindca tre' sa mai cheltuiesc niste milioane pe cadouri? DAAA!!!

Si ce? Daca viata mea e de rahat, lasati-o asa cum este! Nu trebuie sa ma criticati voi, ma critic singur. Nu trebuie sa spuneti lucrurile pe ocolite sau deloc, spuneti-le in fata. Nu trebuie sa imi faceti nervi, am deja destui... Dar totusi...cui ii pasa? Exista macar cineva care ma intelege, caruia ii pasa de ceea ce fac sau de ceea ce zic? Ei bine, nu.

Dar nu ma mai mira nimic. Am aflat ca intre unii (A&V1) dragostea e in floare. Am aflat ca V2 nu mai vine la dezbateri...poate fi inlocuit de V1. Am aflat ca ceaiul Irinei e bestial (doar e de la mine). Am aflat ca este timpul pentru role si, nu, nu am stat in casa. Am mai aflat si ca profa de mate e din ce in ce mai debila mintal. Am aflat ca toate sunt in acelasi timp (Cangurul si olimpiada, DELF-ul si testele nationale, si multe alte lucruri care nu au nicio legatura cu scoala)

Sper ca lucrurile sa se indrepte, totul sa fie cum era inainte...dar presupun ca astea sunt numai vise...